Adrian-Vlad Lazar

Mai întâi: împotriva credinței că un loc comun e un clișeu iar nu o experiență împărtășită, împotriva figurilor de stil ornamentale, împotriva postmodernismului, modernismului și

Sunt cel pe care-l vezi trecând cu capul plecat ori privind înainte. Sunt călătorul fără țintă și frate cu vântul.

Așa cum bătrânii copaci, nemaiputând să crească se-ntorc spre rădăcini, mă-ntorc asupra-mi și mă-ntreb: - Ce toamnă nevăzută m-a ajuns?