Poezie
Necredințele
1 min lectură·
Mediu
În camera-mi pustie, în noaptea alburie,
Necredințele-mi se adună, visele-mi dispar.
Alerg pe pietre sfărâmate căutând ce-i bine
Cu teama-n suflet de-a nu afla pustia
Căci mă răcește tot ce-i dură necredință,
Dar când vorbele incerte se numără pe ele
Necredințele-mi se adună, visele-mi dispar,
În lumea-mi destrămată, în noaptea alburie.
Mi-s toate cele de pe lume altfel
Când îi simt suflarea și patima iubirii,
Mi-s ceasurile lungi tentacule de vreme
Când îi văd privirea și zâmbetul angelic,
Dar când vorbele incerte se numără pe ele
Necredințele-mi se adună, visele-mi dispar.
002.238
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Stângă
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Stângă. “Necredințele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-stanga/poezie/1734105/necredinteleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.