Poezie
Iubire - măr rostogolit
2 min lectură·
Mediu
erau amîndoi foarte mici
foarte îndesați și
de aceea nu îți dădeai
seama că erau foarte
grași ea purta
fustă
ea era femeia și mult
timp după
mi-am dat seama că-i lega
ceva mult mai adînc
mult mai lung decît orice
iubire
aveau și-un copil
în cețoasa în ploioasa anglie
și merită să menționez asta
acum anglia este doar o
țară anglia și băiatul lor din
anglia
era înalt frumușel și
brunet l-am
văzut
și băiatul lor se pregătea de
nunta aia și mireasa
era frumușică era micuță
era
roșcată cu mulți pistrui
pe fața ei
nostimă
copiii erau în drum spre
casă
așa le ziceau copiii noștri
și ăștia mici bondocii
erau puțin mai
liniștiti din ochi le dispăruse
lama neagră lama ruginită
lama zimțată buzele
s-au liniștit și ele mi-am zis
există și-n ei cum există în
fiecare
nu trebuie stîlpi de
lumină să erupă din ochi
aură de bunătate și căldură
ajunge
și atît să nu mai fie cuțite
să nu mai fie buze strînse
ne vin copiii și ea
femeia a căzut femeia a murit
prima
el bondocul a privit-o
a știut că-i moartă a murit și
el
scriu toate acestea numai
pentru tine
pentru tine iubirea-i un
soare strălucitor o lună
un măr static
încremenit care nu se
rostogolește cum se
rostogolește
în poezia lui mircea
dinescu
001.768
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adrian pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 222
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 61
- Actualizat
Cum sa citezi
adrian pop. “Iubire - măr rostogolit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-pop-0024565/poezie/14010023/iubire-mar-rostogolitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.