Poezie
Trei gravuri
1 min lectură·
Mediu
în carnea poeziei te infigi cum în curul
morăriței și poți să fii alexis sau altul
la fel de sălbatic un animal viu
nu este nimic altceva pentru o vreme
prada explozia și liniștea
această ceremonie-i ultima
de aceea se impun costumul armani pantofii negri cravata
pălăria sub care încerci să ascunzi sclipirea
încă o rugă chiar dacă ți-s reci mațele
nu toate nopțile se închid peste tine
îți plimbi cățelul îți lustruiești paharul
arareori îți intră un ciob de palmă-n sticlă
și doar așa senin și fierbinte poți lăsa
o urmă sub privirea ei
002
0