Poezie
mecanism
1 min lectură·
Mediu
De fiecare dată când simt că mă îndrăgostesc
Fug la bucătărie și-mi torn în cap un pahar cu apă
Rece.
Ce dacă mi se-ntâmplă prostia asta iarna?
Iar după ce strig cât pot de tare
”Dragostea e o prostie mare !”
Mă liniștesc.
Pulsul revine la normal
Privirea nu mai este lucie și alunecoasă
Mersul devine iar
Țanțoș și bărbătesc
Iar inima se transformă într-un mecanism
Matematic și misogin
Care-și vede conștiincios de treaba ei
Prestabilită.
Ce bine este să mă mențin autoprogramat!
Dar dacă după atâta apă o să încep
Să ruginesc?
023.409
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Furnica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Furnica. “mecanism.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-furnica/poezie/13901536/mecanismComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LNLNLiviu Nanu✓un dezacord (vezi mecanism) și un final cu poantă reîncălzită. Dar ideea nu e rea începutul poemului e chiar interesant
0
AFaveti dreptate si va multumesc.ma cosolez cu faptul ca este o poezie de prin liceu si deci are vreo 30 de ani.si desi a aparut si in carte,greseala a trecut neobservata si de corectura.asta e.se mai intimpla
0