Poezie

..si restul lumii

1 min lectură·16 iulie 2009

Mediu

Din când în când mă invit la

O cafea, așa, ca să mai stau de vorbă

Cu mine însumi.

Mai flecărim, mai tăiem

Firul în patru

Îi facem nod și-l tăiem din nou

Apoi împarțim infinitul în două:

Și restul lumii.

Evident, cu mine însumi

Nu pot vorbi în contradictoriu

Despre lume și viață, pentru că

Aș muri de plictiseală, nu ?

Că, doară

Ce-ar mai fi de zis ?

Lumea este așa de mică, însă, în comparație

Cu tine, universul meu nespus

Netrăit și necunoscut

Izvorul tuturor speranțelor

Și călăul majoritații viselor.

Și de fiecare dată când vorbesc

Cu mine însumi, despre tine

Mă cert îngrozitor

Îmi arunc în față cele mai urâte vorbe

Și-mi vine să-mi trag palme.

Noroc că cel mai deștept cedează

Și suduind îngrozitor

Îmi întorc spatele și-mi promit să

Nu mai deschid subiectul

Niciodată.

Și uite așa în fiecare zi.

001.044

Adrian Furnica. “..si restul lumii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-furnica/poezie/13897075/si-restul-lumii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.