Poezie
Balada andromedei cu girofar
- din dialectalele andromedei -
2 min lectură·
Mediu
întreabă-mă ceva treci în dimineața asta pe lângă mine ca o andromedă cu girofar
spune-mi să trag apa să nu emigrez în general să te privesc altfel poate uman
vorbindu-ți în fine: cum se vede de sus în jos? în general e aproape de desăvârșire
în principiu dacă plouă plouă! ploua plouase fără idei așa și cu ei erau mai trași
la față ciuperci abțibilduri pe pereți între cele două (două) degete țineau paranteza
existențial ziua trecea leafa mergea, a, cu drag “munceau”
copiii comentau textele scriitorilor români ce voiau să spună scriitorii români
chitanțe-achitări apar alte ș’alte gămălii capete mici tălpi și rigor mortis
mare-mare scofală ancorată gravitațional altă miră decanule visătorule student
alături clip-uri compari fundul de conservă ștearsă – digital ori cunilingus –
te-ai trezit brusc pretențios ridici privirea cam ca realitatea profesionalism artă
desăvârșire ispitind poezia o febra cinica probezi: Kama Sutra
cratița matură etichete de pate coca cola ȘALTE inspirațiuni?
de deasupra nu pătezi garantat simți sublimul fără urme
ai dilata pupilele monedei: suta cere eticheta șterge șervețelul par-fumant!
sută de lei degeaba sute de lei am vânat au murit sute andromeda mea dragă.
uite: mii fecioare, am vânat iar ele au murit, au murit mă!
puneau la suflet tu dormeai/dormeai pe apucate cine mai știe de așternuturi
schimbam când ele când noi adidași mirosind rămași noi flori în cutii
conserva florilor vine-vine sezonul vânătorilor de femei
să halim cu ele gurile leilor ale grifonilor ale tale ale mele
nu te plânge au sufletul lor de stat la pândă – adastă – stai încolo că vin
vin la tine liliecii sutelor și miilor schimbate la față.
“Vinuri”, opt au_gust două mii trei
044.974
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 277
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “Balada andromedei cu girofar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/poezie/49344/balada-andromedei-cu-girofarComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CHDistincție acordată
CHCristina Hasse✓Daca ploua, ploua...si pe etichete si in conserve, si pe ultima pagina din Kama Sutra, epuizata de nu stiu cand, si pe asternuturi inexistente si pe spatele meu incovoiat de femeie rea...de gura.
0
BDistincție acordată
Adrian poezia asta imi pare desfasurata, evidenta, aproape. Ma obisnuisem sa citesc texte scrise de tine asa zis alambicate, sinuoase. Poate o fi si acest text alambicat si nu imi dau eu seama. Poate m-am apropiat prea tare. Poate esenta e complicata. Poate alambicul tau retinuse esenta. Dar poate ma insel. Intotdeauna las loc indoielii.
Iar acum in fata transparentei incep sa ma doara ochii si simt nevoia sa fac un pas inapoi.
“ Oare asta e Adrianul ?”
Dimensiunea inceputului: “intreaba-ma ceva” e fatala.
\"Oare asa e Adrianul ?\"
Sinuozitatea e parte din “rigorul”/ rigorismul tau intelectual. Sinuozitatea ta e centripeta de data aceasta catre un anume ce, catre un ceva, precum spui “plouase fără idei așa”
\"Oare asa ploua Adrianului ?\"
“Existential” daca e de ziua e ziua.
“Existential ziua” daca e de trecut, trece.
“Existential ziua trecea” dar atunci cand ploua, ploua digital, virtual sau mortuar, in scris sau oral… cu sau fara rigor.
\"Oare asa exista Adrianul ?\"
Dar, “existențial ziua trecea leafa …” si asa mai departe.
“Am vânat iar ele au murit”, cam asa ceva.
PS: Ce n-as da sa folosesc si eu macar odata alambicul acela al tau. Nu ca sa ti-l fur nici ca sa inteleg mai bine. Doar asa pur si simplu. Alambicata pretentie...iarta-ma.
Iar acum in fata transparentei incep sa ma doara ochii si simt nevoia sa fac un pas inapoi.
“ Oare asta e Adrianul ?”
Dimensiunea inceputului: “intreaba-ma ceva” e fatala.
\"Oare asa e Adrianul ?\"
Sinuozitatea e parte din “rigorul”/ rigorismul tau intelectual. Sinuozitatea ta e centripeta de data aceasta catre un anume ce, catre un ceva, precum spui “plouase fără idei așa”
\"Oare asa ploua Adrianului ?\"
“Existential” daca e de ziua e ziua.
“Existential ziua” daca e de trecut, trece.
“Existential ziua trecea” dar atunci cand ploua, ploua digital, virtual sau mortuar, in scris sau oral… cu sau fara rigor.
\"Oare asa exista Adrianul ?\"
Dar, “existențial ziua trecea leafa …” si asa mai departe.
“Am vânat iar ele au murit”, cam asa ceva.
PS: Ce n-as da sa folosesc si eu macar odata alambicul acela al tau. Nu ca sa ti-l fur nici ca sa inteleg mai bine. Doar asa pur si simplu. Alambicata pretentie...iarta-ma.
0
F-Cu mare placere citit cautatorul texfainutzu apoi la drum pornind cu gravitatzia pe umeri pornind am zis de bine am zis lui domnului firica de poem de bine scris...am zis
0
SCDistincție acordată
Nu mai stiu de cate ori ti-am recitit poemul Adrian Firica! E o lectura captivanta, care iti mobilizeaza imaginatia, ai bine zis iti plimba imaginatia prin cele mai nebanuite locuri! Parca as merge pe cararile trasate de tine, dar tot aiurea ma surprind ajunsa! Imi place la nebunie cum stii sa insiri cuvintele, alaturandu-le sensurile paraca asa, din intamplare...De fapt, sunt sigura ca se gasesc ele, sensurile, unele pe altele, acolo, undeva in adancul subconstientului, de te miri tu insuti - uneori - nu?
0