Mediu
...
Jocul cu echinocțiile mi se pare o „alegere” fericită a naturii. E foarte economică și echitabilă, în același timp. E ca jocul cu aruncatul unei monede. Dacă numărul de aruncări este suficient de mare există probabilitatea ca ambele fețe să iasă în număr egal. Adică nu câștigă și nu pierde nimeni și nici nu ajungi la culmea disperării. La culmea disperării ajungi dacă faci treaba asta cu un zar care are șase fețe. Riști să te aneantizezi până să obții într-un număr egal apariția celor șase fețe.
Tocmai de aia s-a împăcat Sisif cu soarta lui. E mai economic: urci, cobori, iar urci, iar cobori ... e simplu la capitolul ținutului conturilor.
Dar cine a stat să-l întrebe?
034.196
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “Echinocțiul de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/jurnal/26522/echinoctiul-de-toamnaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TNSisif a trait pe culmile disperarii, a suferit in tacere,intrecindu-l cu detasare pe Cioran, filozoful nostru...unii dintre noi, mai nerabdatori din fire, chiar acum se neantizeaza... altii, mai sceptici, iti vor reprosa ca parabola cu Sisif nu e originala... altii, cei mai multi, doar se bucura, asa ca mine, pur si simplu...si era o dimineata superba de toamna!
0
AFDacă nu aveam treabă \"până peste cap\" de făcut, mă așezam cu tine \"dorunule\" la o vorbă de taină. Nu uit, îmi fac loc pentru mai târziu! Deocamdată, arunc așa, \"în fugă\", afirmația că n-am nici cea mai elementară predispoziție pentru disperare și nici configurație de sinucigaș. Mai degrabă am să mai scriu un \"gând\". Probabil!
0
Eu prefer zarul si solstitiile.