Cursuri intensive de alfabetizare, sau ... Călin face file de poveste

Domnule Călin Prim Ministru al Guvernului României Stimate Călin Prim Ministru al Guvernului României, Permiteți-mi ca, în numele bunei cuviințe, să vă invit să solicitați înscrierea urgentă a domniei voastre și a domnului ce-i ministru prin finanțele noastre la cursuri de dezanalfabetizare (am citit eu niște studii în care se spunea că degeaba bagă statul banii în învățământul general obligatoriu și, mai apoi, în cel mediu, superior și în cel de pe deasupra, pentru că absolvenții, luați de valuri, pierd conținutul și sensul investiției de care au beneficiat, devenind ... “analfabeți funcționali”), pentru că e limpede că suferiți de “analfabetism funcțional”. Dacă nu e vorba de asta, atunci am să cer acordul părinților domniilor voastre să vă “intrenez” într-un centru de asistență pentru oameni cu felurite feluri de dizabilități mentale. Nu sunt în măsură să “semnalez în repetate rânduri” (cum bine subliniați dumneavoastră, Căline, în scrisoare)* ce ne paște pe noi, ăștia d’ alde Adrian, dar am rămas înmărmurit: pe cuvântul meu de onoare că nu mai vreau să fiu om, vreau să fiu ... vreau să fiu doar și numai o plăcuță de faianță pe care dumneavoastră și ministrul finanțelor vă vă puteți scăpa, din neglijență, urina, scuipații, mucurile scurse dintr-o nară ori alta a nasului/or domniilor voastre. Un muc cu sfârc este acesta: “...- 700 milioane lei, reprezentând 0,14% din PIB, pentru anul 2008; - 4.300 milioane lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru anul 2009; ...”, în condițiile enunțului că proiecția bugetara a anului viitor e similară cu aceea a anului trecut; cum ar veni ... dacă 6 x 7 face 42, de ce 4.300 reprezintă 0,8% din PIB, câtă vreme tot bugetul învățământului nu-i decât un 6%?; cu alte cuvinte, unde e cealaltă jumătate proiectată, știindu-se bine că în anul ăsta, din bugetul alocat ALFABETIZÃRII de toate gradele, mărimilor și performanțelor, s-au fost cheltuite ceva mai puțin de 30% procente, cu GRIJA GUVERNULUI. Alt muc și sfârc este acesta: “După cum vă este cunoscut, potrivit amendamentelor adoptate de Parlament la Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 cadrele didactice vor beneficia de creșteri salariale, în medie, de 50%. Acum, eu, din păcate, după o amănunțită analiză, dispun să vă trimit pe toți, pe tine Căline, pe ministrul finanțelor și toți consilierii (ai tăi și ai lui) într-un așezământ de protecție și îngrijire a persoanelor cu handicap, handicap de uitătură de minte – adică ce să mai spunem, uită de la mână până la gură, nu își aduce aminte, deci nu știe despre ce-i vorba, dar, în mod automat repetă. Iată, asta e chestiunea ce m-a convins că trebuie să beneficiați de protecție socială. Stând de vorbă cu oamenii ce nu solicită “protecție”, am aflat că: “Majorarea cheltuielilor aferente personalului din sectorul bugetar, în cazul în care, sub influența presiunilor sindicale crescânde se va lua măsura creșterii cu 50% a salariilor tuturor celor cca 1.450.000 salariați din sectorul bugetar (reprezentând cca 30% din efectivul salariaților din economie), va duce la cheltuieli suplimentare, pentru anul 2009, de peste 21 miliarde lei (cca. 6 miliarde Euro), reprezentând echivalentul a 4 % PIB.” Apoi, am mai stat de vorbă cu oameni sănătoși, care au declarat că vor modifica chestia asta, indicele ăla de trei la sută impus pentru țările europene, că va fi mai permisiv, ceva mai îngăduitor, ceva mai pe înțelesul nostru Căline, dacă mai înțelegi ceva, fie și din spusele tale: “- majorarea deficitului bugetar care, în aceste condiții, va ajunge să reprezinte peste 6% din PIB, ceea ce va conduce la intrarea României în procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană pe baza prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere Căline, apasă pe butonul verde ... Căline, Căline ... SMURDULE, alooo Alo! * CălinPopescu-Tăriceanu Scrisoarea Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu adresată Președintelui Traian Băsescu în data de 16 octombrie 2008 Domnului Traian Băsescu Președintele României Stimate domnule Președinte, Permiteți-mi ca, în numele Guvernului României, să vă supun atenției impactul generat de Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din învățământ, adoptată de Parlament în data de 30 septembrie 2008. Menționez că Guvernul României a semnalat în repetate rânduri riscurile majore generate de promovarea unor acte normative prin care s-au legiferat majorări ale salariilor, sporuri sau alte drepturi de natură salarială necorelate cu evoluția indicatorilor macroeconomici. Ignorarea riscurilor ce decurg din acordarea acestor drepturi devine din ce în ce mai îngrijorătoare în contextul actualei crize economice mondiale, când instituțiile abilitate ale statului trebuie să-și concerteze unitar toate forțele pentru preîntâmpinarea efectelor acestei crize asupra economiei românești. După cum vă este cunoscut, potrivit amendamentelor adoptate de Parlament la Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 cadrele didactice vor beneficia de creșteri salariale, în medie, de 50%. Cheltuielile de personal suplimentare generate de aceste creșteri salariale, pentru care inițiatorii nu au prevăzut sursa de finanțare, așa după cum prevede art. 138 din Constituție, sunt de: - 700 milioane lei, reprezentând 0,14% din PIB, pentru anul 2008; - 4.300 milioane lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru anul 2009; Discriminarea față de restul salariaților bugetari, care beneficiază în luna octombrie 2008 de creșteri salariale de maxim 5,5%, îi va determina pe aceștia să exercite presiuni și acțiuni revendicative sub diferite forme pentru majorarea salariilor cu cel puțin 50%. În acest sens precizăm că alte categorii de personal bugetar au anunțat deja că vor demara acțiuni de protest care au ca scop obținerea unor creșteri salariale similare (ex. funcționarii publici, cadrele medicale, etc.). Aceste acțiuni ar putea fi declanșate pe fondul faptului că salariile majorității personalului din sectorul bugetar (personal medico-sanitar, funcționari publici, personal contractual) au un nivel comparabil cu salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învățământul universitar, chiar fără această majorare, era superior față de cel al altor categorii, comparabil cu cel a personalului din sistemul judiciar. Majorarea cheltuielilor aferente personalului din sectorul bugetar, în cazul în care, sub influența presiunilor sindicale crescânde se va lua măsura creșterii cu 50% a salariilor tuturor celor cca 1.450.000 salariați din sectorul bugetar (reprezentând cca 30% din efectivul salariaților din economie), va duce la cheltuieli suplimentare, pentru anul 2009, de peste 21 miliarde lei (cca. 6 miliarde Euro), reprezentând echivalentul a 4 % PIB. Acoperirea acestor cheltuieli va necesita luarea uneia din următoarele măsuri: - majorarea deficitului bugetar care, în aceste condiții, va ajunge să reprezinte peste 6% din PIB, ceea ce va conduce la intrarea României în procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană pe baza prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere; - păstrarea deficitului bugetar prin diminuarea severă a cheltuielilor cu investițiile în derulare și renunțarea la orice investiție nouă; - creșterea bruscă a veniturilor prin majorarea substanțială a unor taxe și impozite. Dat fiind faptul că, în clipa de față, media câștigurilor salariale brute din sectorul public este deja cu cca. 30% mai mare decât în sectorul privat, aceasta majorare, dacă va fi generalizată pentru întreg personalul bugetar, va face ca, practic, media câștigurilor din sectorul public să fie dublă față de cea din sectorul privat. Aceasta va duce la ample mișcări sindicale, existând deja numeroase semnale în această privință. O antrenare a creșterilor salariale din sectorul privat, chiar păstrând proporția de 1:1,3 față de sectorul public, ar duce la un câștig salarial mediu brut lunar pe economia națională de 2568 lei, față de scenariul de bază de 1865 lei. Aceasta înseamnă, față de scenariul de bază de creștere a salariilor, o masă salarială netă suplimentară de cca. 10 miliarde de euro, fără a socoti și impactul suplimentar al creșterii salariului minim pe economie. Punerea sectorului privat din România în fața unei astfel de situații ar obliga la reducerea severă a programelor investiționale și, pentru evitarea falimentelor, la disponibilizarea unui număr important de salariați (probabil aproximativ 300.000). Impactul asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare ar fi imediat, ceea ce ar face și mai dificilă onorarea de către Guvern a obligațiilor de natură bugetară. Într-un moment în care România înregistrează creșteri economice și o dinamică investițională ce o situează pe primul loc în Europa, în care inflația reintră pe trendul descrescător, în care exporturile au devansat, ca dinamică, importurile, și deficitul de cont curent înregistrează scăderi semnificative, consecințele unor astfel de măsuri precum cele de mai sus, vor crea presiuni inflaționiste de neevitat și deteriorări ale poziției externe a țării. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagnare, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiții, luat în mod serios în calcul, cu consecințe dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung. În speranța că veți avea în vedere toate aceste elemente în decizia dumneavoastră privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, Cu stimă, Călin Popescu-Tăriceanu Prim-Ministru Nota: Scrisoare a fost expediată pe 27, nu când a fost concepută, adică pe 17!