(re)gasire II
Zborul meu nu mai e zbor, aripi intinse catre tine dor Si stau sa ma cobor Si-am asurzit de-un cantec nemaiauzit Stiind Nimic din ce ti-am scris Ca nu-i Tacere dintr-un vis... Si
(re)gasire
Din neant, in timp tarziu am nascut aripi, involburate ganduri fara stapan marsaluiesc un vals divin, eu, tu, ireali, sadim pamant roditor doar de noi, prin par curg stele, suvite de
Speranțe în februarie
Nu era atât de rece. Așa că mi-am scos gândurile la plimbare. Un gând vrând mai mult soare mă-treabă: de ce e răcoare? Un altul, un pas mai în față îmi spune că-i prea singur, c-ar trebui
Parfum de camelii
Cântec
E iarnă, străzile-s pustii, În inimi tăcerile-s albastre. Noi ne scriam in serile târzii Povestea vieții, apăsând pe taste. Am plâns și eu și tu în Do major Și vântul ne-acompania-n
(nu) sunt eu
Sunt rece, sunt stâncă, și ning, și te-ngheț, sunt rece, sunt singur, te-apăs, mă apăs, sunt rece, sunt gol, mă umpli, mă curg, sunt rece, sunt vultur, ești pradă, mă
Astenie de toamnă
Lumina de Mai
Demult lasam ferestrele deschise, dansam in ploi de Mai, visam la noi fugeam prin ploi, prin locuri nepatrunse. In par cu flori de Mai zambeai, iubeai... ........................ Ce
Acorduri de sol
Mireasma tacerii ma-mbata, plange chitara, e \"Iarba prin par\", mi-aduc aminte de noi de-altadata, si plang si eu pe acorduri de sol. Penelul il strang cu ardoare si corzile le mangai,
Transhumanta
De pe piscuri ametitoare am ajuns ieri la deal, plin de sudoare. Cu ardoare, duhnind, putrezind, ochii mi i-a smuls un vultur. Privindu-ma, un porc, de jale m-a dus mai la
Poveste de iubire
Ma trezesc, Power, ma frec la ochi, imi fac cafeaua, mananc ceva mail deschid fereastra pe google, cineva imi striga asl pls, ignor pop-up-ul, ok, inchid fereastra, un mp3, Shutdown.
Ganduri despre noi
Tu-mi dai Puterea de-a alege De merg spre iad, De merg spre rai... Tu-mi spui Pe care drum E-un vis nebun Ramas din scrum Sa prinda viata... Pe care cai, Prin care ploi Sa trec
Metamorfoza
Fecioara-si plange fara lacrimi Iubitul. Ploaia s-a oprit izbindu-se de un zid imaginar. Pilonii templului sprijinesc durerea. O mana zace intinsa si-mi face semn sa vin...
Stropi de roua
Sufletul frunzei S-a topit De atata caldura... Din cand in cand Ii arunci un strop De roua Sa o stingi. Apoi incetisor, Sa nu te simta, Aprinzi in taina Un chibrit... Si frunza,
Vis de iarna
E-atat de rece... Luna, zgribulind, infasca cativa nori croindu-si o mantie cenusie. La geamul ei sunt flori de gheata. Ma vrea langa ea, psihic. Ma striga. Au trecut veacuri de
Cantec de lebada
Sfasiati-ma bestii, monstri hidosi ascunsi dupa perdea. Acum sunt tanar, fraged, proaspata victima cazuta la altarul Dianei... .................... Lacul imi ingheata... Aud strigarea
Delir
Dis-de-dimineata Mi-a pierit muza. S-a dus si ea la altul. Si eu m-as fi dus, Cu mine cu tot. Lasule! Parca si banca e altfel. Si cainele latra anemic. Nu ma recunosti? Sunt eu,
Insemnatate
Un nimic Nedeslusit De toti Coplesit Ne-nteles Recules Intr-un vers Fara sens Rasfirat Aruncat Si uitat.
Adapost
M-as intinde La umbra unui copac Cu coroana cat cerul, Sa nu mai vad stelele. As vedea doar frunze, Milioane de frunze… Le-as vedea primavara inmugurind, Vara jucandu-se cu vantul,
Pustiu
Praf de vise Spulberate Imprastiat Peste timpuri. Urme vagi De sperante Cersesc la colt Sentimente.
