Cosmina

S-a deschis ușa. Inițial am crezut că este curent, deși nu puteam identifica: alternativ sau continuu. Fiindu-mi frică să nu răcesc, mi-am tras căciula pe urechi. Brusc s-a închis, cu un impact sonor mai puternic decat chițăitul „bună ziua”. Parcurgând semiperimetrul zonei locuibile, direcționându-se spre zona rezidențială, complementând cele 5 blonde cu șatenul balcanic răvășit mai mult decat răvășitor, se așează lângă portocala mecanică. Bună prietenă cu aceasta din urmă, în ciuda diferențelor fizice gen PM/AM. Cu toate că mai sus amintitul curent, cu precizarea „flux de aer”, nu intervine, banca se înclină în favoarea celei de-a doua, deoarece vorbele acesteia au mai multă greutate, după cum chiar ea declară: Sunt dură, dar nu violentă. Îmi seamană și mie întrucâtva, în sensul că are mâinile de culoarea picioarelor, în tonuri de maron. Contrastează prin fiecare vibrație cu colega sa de bancă: chiar și modul cum clipesc se caracterizează prin defazaj. Este o fată destul de înaltă, remarc eu, prin prelevarea informațiilor libere din mediul profesional. Atat de lungă?...aud vorbindu-se despre pelerina cu care este echipată. O protejează probabil de pumnii pe care îi merită de la colega ei de bancă. Modularea în frecvență și amplitudine a diferențelor vocilor celor două conduce la rezultate lugubre.