Poezie
Amurg
1 min lectură·
Mediu
Când soarele coboară-n spre amurg
Pe bolta roșietică de foc
Clipele zilei tot cu el se scurg
Să vină întunericul în loc
Lucirea astrului încet se pierde
Ducând cu ea zăduf de peste zi
Și vine-o boare care nu se vede
Să-nvioreze frunzele din vii
Iar liniștea dinspre apus coboară
Când păsările ajunse-n în cuibul lor
Sunt pregătite și-n această seară
Ca să asculte-al greierilor cor
E vremea când îndrăgostiții lumii
Visează la plimbările nocturne
Să-și poată-nvinge pe sub raza lunii
Porniri ținute-n frâu cu sfiiciune
Când amețiți de-ale iubirii șoapte
Să-și ducă dragostea spre viitor
De-acum când ziua se preface-n noapte
Într-un amurg atât de-ncântător
001.035
0