Poezie
De-aceea cerul îl asemuim
1 min lectură·
Mediu
De-aceea cerul îl asemuim
Ne dă lumina zilei energie
Așa precum o binecuvântare
Să ne trezim din dulcea lenevie
A nopții, pentru vremea viitoare
Vibrează și mai mult atomii lumii
Din zorii zilei până la-nserat
Și se-nvârt electronii ca nebunii
Pe-a lor orbite mai accelerat
Mișcarea stă la baza omenirii
Cu transformările de energie
Iar toate avantajele luminii
Au rolul să-ntărească ființa vie
Și inima se mișcă mai ușor
Când bate la lumina naturală
Chiar dac-o mai lovește câte-un dor
Care-i mai aprig decât orice boală
De-aceea când se luminează-afară
Eu mă consider cel mai norocos
Că percep iar ca pentru prima oară
Lumea cu tot ce are mai frumos
Fie că-i cer senin sau înnorat
Lumina de la soare ce răzbate
E panaceul care-a protejat
Destinul omenirii de departe
De-aceea cerul îl asemuim
Cu Dumnezeu Atotstăpânitor
De unde noi lumina o primim
Ca pe un dar al vieții tuturor
001.047
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ADRIAN ANGHELESCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
ADRIAN ANGHELESCU. “De-aceea cerul îl asemuim.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-anghelescu/poezie/14058260/de-aceea-cerul-il-asemuimComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.