Poezie

Domnia si prostia

satiră

1 min lectură·29 aprilie 2014

Mediu

După ce-ai fost cândva necunoscut,

Fiu de oier, armean, un bișnițar,

La revoluție ai renăscut

Și-ai devenit un latifundiar

Aveai terenuri peste tot în țară

Pe care tatăl tău le-a cumpărat

Și-aveai o fire cam incendiară

Motiv pentru a fi încarcerat

Și ce-i mai rău: ți s-a urcat la cap,

Că poți învinge singur un balaur,

Că poți fi Albul legendar Harap

Ori poate te-ai crezut cumva centaur

Numai că pe la noi, pe românește,

Este proverbul ce poate nu-l știi:

"Domnia și prostia se plătește"

Oricât tu de mărinimos ai fi

Și uneori un câine jigărit

Pe care ieri l-ai ridicat în slavă

Te mușcă mișelește, necinstit,

Cu-o mușcătură plină de otravă

Și te trimite azi în locul lui

Să-nduri tu chinul ce i se cuvine

Numai că-i mare Mila Domnului

Iar Iadul pentru el deschis rămâne

00953

ADRIAN ANGHELESCU. “Domnia si prostia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-anghelescu/poezie/14048769/domnia-si-prostia

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.