Poezie
Mereu ocrotitoare cu chipul ei blajin
1 min lectură·
Mediu
Și azi mi-aduc aminte de vorba ei duioasă
Cu care-atunci măicuța mă dezmierda mereu
E vorba ce mă cheamă ca să mă-ntorc acasă
Dar mama nu mai este și-mi pare foarte rău
Îmi amintesc adesea că-n viața ei tot timpul
Eu eram puiul mamei cel drag și răsfățat
Și parcă văd și-acuma ce vesel era chipul
Acelei ființe blânde care m-a adoptat
Parcă eram fărâma din trupul ei plăpând
Ce-a avut mereu grijă să nu mă simt străin
Și mă privea tot timpul duios și surâzând
Mereu ocrotitoare cu chipul ei blajin
Numai că nici norocul nu ține-o veșnicie
Iar soarta nemiloasă nedreaptă-i uneori
Și mi-a luat-o pe mama chiar din copilărie
Redându-mi iar stigmatul de biet copil din flori
001.088
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ADRIAN ANGHELESCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
ADRIAN ANGHELESCU. “Mereu ocrotitoare cu chipul ei blajin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-anghelescu/poezie/14048312/mereu-ocrotitoare-cu-chipul-ei-blajinComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.