Poezie
Neisprăvitul
satiră
1 min lectură·
Mediu
Ce poți să-i faci unui neisprăvit
Ce n-are nici cultură nici decență
Și care este-atât de necioplit
Prin atitudinea-i de insolență?
Unul care se crede prea deștept
Pe-un plai cotrocenean controversat
Și care se cam ia cu toți de piept
De câte ori în seamă nu-i băgat
Își vâră mereu nasul peste tot
Chiar și pe unde nu prea-i fierbe oala
Acest ales ce se tot vrea despot
Care-i un șmecheraș ce-a fentat școala
În spațiul public când apare omu′
Ca să-și exprime ale lui păreri
E mai nociv decât era ieri Ciomu
Chiar și când este vorba de tăieri
Și-i fată mintea doar amendamente
Menite să-i sporească iar puterea
Făcând mereu numai aranjamente
Ce i-au mărit spectaculos averea
El vrea justiție independentă
Dar și pe magistrați să-i prezideze
Iar vorba lui devine virulentă
Când nu mai poate ca să-i desemneze
De-aceea l-a și apucat mânia
Că alții au acum majoritate
Și-a certat până și academia
Pentru constituționalitate
Că dă din colț în colț neisprăvitul
Uzând de schengen-oasa aderare
Dar nu-i mai ține nici cu smiorcăitul
Însă nici cu vreo altă-amenințare
001.016
0