Poezie
Să păcălească demisionând
satiră
2 min lectură·
Mediu
Se simte încolțit “Felix motanul”
Și de pe “sticlă” ni se confesează
Se pare că-i prea hăituit “varanul”
De cel care de-aproape îl vânează
Iar eu umilul cetățean de rând
Constat acum “prostit” și cu stupoare
Că motănașul vrea să pară blând
Dar să și zgârâie în continuare
Pentru că el a fost și va rămâne
“Sforarul” care ne-a nenorocit
Prin combinațiile lui nocturne
De-atunci de când pe "chior" l-a sprijinit
Dar și de mai apoi când i-a trădat
Pe pesediști în mare repezeală
Și-apoi la Grivco s-a "împerecheat"
Cu “chioru′-n” variantă “imorală”
Și i-a fentat cât a putut “mogulul”
Pe toți cu care a avut de-a face
Făcând și pe “cinstitul” și pe “durul”
Știind pe fiecare cum să-l joace
Chiar și justiția ce-l împresoară
A tot fentat-o demisionând
Ca o instanță mai inferioară
Să-l judece-n viitor poate mai blând
Deoarece ca și parlamentar
Îl judeca numai Înalta Curte
Unde "motanul Felix panglicar"
N-avea speranțe chiar atât de multe
Pe când mergând la judecătorie
Amână cauza, tergiversează
Atât de mult încât să se prescrie
Matrapazlâcul ce-l încriminează
Că de fapt asta este strategia
Să păcălească demisionând
Sperând că iar va ține șmecheria
Prin care să câștige tot fentând
Iar „mototolii” care-l tolerează
Îi știu de frică ori îi sunt datori
Jucând precum „motanul” le dictează
Și azi, și ieri, și de atâtea ori
00953
0