Poezie
Spionul și stabilitatea
1 min lectură·
Mediu
Trezește-te poporul meu sărman
Măcar acum când vine iar sorocul
Să demonstrezi că poți fi suveran
Și să-ți găsești în lumea asta locul
Dă-ți seama că nici azi nu-i prea târziu
Să scapi de securiști și de spioni
Dar și de mincinosul pandaliu
Înconjurat doar de cameleoni
Care v-a păcălit încă odată
Sperând că v-a scăpa iarăși curat
Scăpând de boc ca de-o măsea stricată
Și-nlocuindu-l cu-n spion rasat
Spion, fost utecist și dezertor
De la partidul care l-a lansat
Care mințind ne spune tuturor
Că este liberal adevărat
Dar ce-i al lui, e-al lui, se ține tare
Și ne vorbește de stabilitate
Dorind să ne conducă-n continuare
Iar noi să le plătim oalele sparte
Și speră, când ne spune bazaconii
Într-un limbaj destul de academic,
C-o să ne-adoarmă iarăși neuronii
Cum a făcut pe vremuri un nemernic
Numai că n-a realizat nimic
De când s-a repezit să ia ciolanul
Pentru că el e doar un șiretlic
Cu care ne-aburește „vaporeanul”
001.006
0