Poezie

După atâte primăveri

1 min lectură·1 decembrie 2010

Mediu

Cu fiecare răsuflare

Aerul vieții mă pătrunde

Și-mi pune gândul în mișcare

Să zburde singur pe oriunde

Cu fiecare zori de zi

Mă simt mereu mai norocos

Mai bucuros că pot privi

Cerul senin de-aici , de jos .

Cu fiecare primăvară

Când codrul iarăși înverzește

Eu simt că tot ce mă-mpresoară

Mă bucură , mă-ntinerește

Și fără ca să prind de veste

După atâtea primăveri

Întinerirea-i o poveste

În care mai credeam și ieri

Dar părul nins de-atâta vreme

Și riduri ce s-au adâncit

Nu vor altceva să însemne

Decât că n-am întinerit

Și că în vremea viitoare

Cerul se va înnoura

Cu griji tot mai sâcâitoare ,

Cu răsuflarea tot mai grea

Iar tinerețea mea devine

O amintire de demult

În care totul a fost bine

Și pe care nu pot s-o uit.

001.187

ADRIAN ANGHELESCU. “După atâte primăveri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-anghelescu/poezie/13963136/dupa-atate-primaveri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.