Poezie
Trăncănitorul
2 min lectură·
Mediu
Trăncănitorul șef al națiunii
Un șarlatan cum nu s-a pomenit
Ne ceartă vehemnet pe toți românii
Pe lângă faptul că ne-a tot mințit
El reproșează astăzi tuturor
Că pân-acum n-am vrut ca să muncim
Și fiindcă n-am avut la muncă spor
Trebuie mai puțin să și primim
Dar cum domnește de vreo șase ani
Precum un „Zeus” ce-a picat din nori
Acest șef de echipă la șnapani
Îi aburește pe neștiutori
Și din „Olimpul lui cotrocenean”
Se-ncruntă tot mai des pe sub sprânceană
Zicându-ne că-n urmă cu un an
Poporul a luat lefuri de pomană ,
Că la ghișee fetele rujate
Cu ochii bucluclați ca niște cepe
Plâng după lefurile lor tăiate
Cu mutre acre ce nu pot pricepe
Că „bănișori” nu sunt ca-n alte dăți
Iar visteria țării s-a golit
Și „nu ne duce capul” pe noi toți
Că bani au numai cei care-au muncit :
Unii au din vânzări anterioare
Alții din marmură sau energie
Însă au și din flota de vapoare
Sau din parcări date de primărie
Și toate astea în subsidiar
Pentru că ei au fost de când se știu
Slujbași doar în sectorul bugetar
Iar oameni de afaceri mai târziu
Când beneficiind de influiența
De demnitari sau de funcționari
Li s-a deschis deodată apetența
Și-au început să fie bișnițari
De-aceea nici nu-i mai interesează
Acum poziția de bugetar
Și cu cât Statul le diminuează
Salariul într-un mod nepopular
Pe-acestea nu le-a zis trăncănitorul
Fiindcă nu sunt în interesul lui
De-aceea azi aproape-ntreg poporul
L-înjură ca la ușa cortului
Și tot de-aceea tace insolentul
Când este vorba despre clanul lui
Pe care-l apără impertinentul
Cu cerbicia disperatului
Și ca un ipocrit desăvârșit
Atunci când a vorbit despre rujate
În niciun caz el nu s-a referit
La „Eba” cea cu buzele umflate
Care se cam întind pe trei hectare
Ca ea să pară mai cu expertiză
Și cu care-ar produce ea valoare
Pentru a-i scoate pe români din criză
Dar pân-atunci se lăfăie duduia
Pe bănișorii de la noi tăiați
Și-arată lumii că este lălâia
Prin care noi suntem reprezentați .
Și-am mai văzut cum unii șefi de state
Îl ocolesc pe „Zeus” dezgustați
Dându-l în văzul lumii deoparte
Că nu vroiau să fie deranjați
Așa că ne-am făcut de râs în lume
Fiindcă acela care ne conduce
Nici reguli nu respectă , nici cutume
La întrunirile unde se duce
001172
0