Poezie
Viermele
1 min lectură·
Mediu
un vierme se zbate în sufletul meu.
se zbate mișelul să iasă afară,
să curgă pe mâini, aripi de cioară,
din palme să iasă, gheare de zmeu.
se tot frământă, se zbate în cap.
ochii mă dor, parcă-n orbite
își frânge pustiul limba fierbinte,
să-mi iasă din frunte în coarne de drac.
pe șira spinării se scurge cu gheață.
solzi de pește să-mi crească pe spate
și în ureche venin curs în șoapte.
se zbate să-mi sugă picătura de viață.
i-aș cere să-mi lase gândul în pace.
fiară bolnavă ce-mi roade genunchiul,
cu zâmbet pe buze îmi sapă mormântul
și nici că îi pasă, doar sapă și tace.
001.775
0