Poezie

Apogeul vietii

1 min lectură·8 februarie 2011

Mediu

am încetat să cred că viața e un joc

și cum că timpul seacă izvorul tinereții,

căci iată-ne, în apogeul vieții,

ne regăsim-n-același epic loc.

și nu, n-avem aripi pentru zbor

și ochii noștri abia că străpung zarea,

a încetat în ei să se înece marea.

trăim debusolați prezentul muritor.

nimicuri efemere ce tind spre ideal,

neânsemnate rânduri de gânduri și de piei

urmând orbecăind lichele și mișei,

ne bucurăm trăirea în fastul ireal.

și vom rămâne trupuri zidite în noroi,

cu fețele-ncruntate mimând absurditatea

că pe parcursul vieții, jucându-ne cu moartea,

am construit o lume mai bună pentru voi.

002.032

Adrian Andrei. “Apogeul vietii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-andrei/poezie/13970775/apogeul-vietii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.