Poezie
Doua vieti
1 min lectură·
Mediu
Ce straniu!
Ce oare sa fie,
Nu pot cupla pe ce sa-ntampla,
Pe ce fac, pe ce vad si ce este,
Si ce caldura mi-e in tampla,
Cand nu fac parte din poveste.
Parca-i povestea mea
Si parca totusi nu-i,
Parte din mine-i doar in ea,
Si alta parte a ramas afara
Sa intre-ar vrea si nu ar vrea
Ce straniu sa te vezi pe dinafara!
Inchid lumina-ncetisor,
Povesea se stinge si ea,
Raman eu, fara nici un decor,
Fara poveste si fara dorinta
Si-n tample-mi curge-ncetisor
O lipsa de putere si vointa.
In alta poveste ma aflu,
Si poamele verzi dau in parg,
Povestea de zi s-a sfarsit,
Incepe-acum viata de noapte,
Cand inima-mi bate tihnit
Si toate-s gandurile coapte.
Alunecam in poveste
In care-i viata ,oare stim?
Sub perna cred ca e un tobogan,
Alunecam din zi spre noapte
In ritm andante, la pian
In ganduri verzi si apoi coapte.
001532
0