Exorcizare

Azi e prea cenusiu, prea intuneric afara Si-l simt cu vrea sa-mi patrunda In toate odaile castelului. N-am un preot la indemana Si-atunci aprind toate Lumanarile elecrice din tavan, Chem toata muzica Din cutia fermecata, Cumparata la mana a doua, De la un indian ochios. Fac multa dezordine in jur Si-mi dezleg toti caii verzi. Scriu cateva acatiste, Si pentru ca n-am cui sa le dau Odata cu banii de telegrama Ca la biserica, Mi le citesc mie. Dumnezeu stie carte! Nu cred ca e nevoie sa-I citeasca preotul. Si nici nu cred Ca posta ajunge pana la El. L-am invitat la o cafea, Sper ca a venit, Uneori mi-e greu sa-mi dau seama, Daca nu se atinge de cafea! Poate nu-I place! Uite, niciodata nu L-am intrebat Daca-I place cafeaua! Alteori imi dau seama ca vine, Dar e prea adevarat sa cred Si-atunci nu-i tot aia?! Azi nu e intamplator cenusiu afara, Precis aveam intalnire cu mine! Daca era soare, as fi uitat Si-as fi hoinarit aiurea. Am invatat de la bunica Sa exorcizez zilele urate, Cu apa sfintita si busuioc, Bolborosesc ceva fara inteles, Nu stiu ce, dar mi s-a spus Ca nu trebuie sa inteleg, ci sa spun, Ca bolboroseala face toata treaba. Cand duhurile fug , speriate, Ma umplu de mine, Si-mi sorb fericita, Cafeaua.