Am fost si eu poet odata

Am fost și eu poet odată, Tânăr și cu multe vise. Am visat ca lumea toată Să fie a mea, cum mama zise. Însă vremurile nu iartă, Și-am uitat de rime, vise. M-am trezit bătrân deodată, Privind lumea din culise. Lumii nu-i pasă de tine, Dacă mori sau de trăiești. Doar nepoții te fac pe tine Dornic să supraviețuiești. Le lași lor visele din lume, Să-i propulseze în lumea toată, Și să se bucure ca tine, Când erai poet odată. (Pentru scumpul meu nepot Alexandru Andrei )