cursuri de ploaie prefabricată

Interesanta pozitia ta fata de o comunicare neimplinita. Dar, cum spui, prima parte a unei cunosteri inter-umane e mereu frumoasa si e mai frumoasa cand ea se implineste si devine o amintire comuna. Imprietenirea si chiar dragostea sunt semne ale cedarii, ale acceptarii unui preludiu incheiat. Mereu unul dintre parteneri e diferit. Raspicarea este a celui direct si sincer.

Așa este, Cornel Mărginean, eu optez întotdeauna pentru sinceritate și prietenie. E frumos misterul, incitant și necesar, însă consider că cel mai bine își găsește locul în ficțiune și nu în viața reală. Misterul e foarte bun pentru literatură, artă, creație, le și condiționează, uneori, dar nu îl văd a fi neapărat necesar și într-o relație adevărată de iubire, în care cred cu putere că e nevoie de sinceritate și limpezime. Dar, probabil că eu greșesc, de aceea, (suspensie), de aceea... Recomand \"răspicarea\", asta e soluția mea, dar nu știu dacă așa e și cel mai bine. S-ar putea, să nu!

Mulțumesc de trecere! Cu respect!

de multe ori raspicare este
o mare incredere,
o mare iubire
dar si un strigat
cel de singuratate
dezamagire

dar o soapta nu paote fi raspicata
un far in locul lumanarii

poate tacerea sa fie ea mai raspicata
daca se paote asterne , are spatiu si participanti