Poezie
Impricinata linia spiritului (n.)
1 min lectură·
Mediu
se intampla uneori sa-ti deschizi palma
sa cada pe alb tacerea
atunci iata
din nimic
cresc dealuri si munti
pe care vor trepada furnici-retine
vor trage clopotari de \"linia vietii\"
de pe coama tesita a muntelui \"Z\"
pana spre ingustul zid cu eclipsa-punct-\"i\"
unele se vor catara pe \"linia mintii\"
altele vor cara in spate dealuri
vor sapa in munti
dornice sa schimbe relieful
eu nu misc, le las in voia lor
si daca imi amortesc mainile
nu le impreunez
pentru ca
uneori
in palma cealalta
mi se joaca pestii prin mare
sa ma-ndur? nu!
sa ma-ndur
sa scufund sub ape
mici trepaduse furnici-oculare?
mainile mi-au intepenit,
o-ntreb
imi va raspunde ea,
impricinata,
muta
desigur,
prezenta si
incolora
\"linia spiritului\"
054.191
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adina Ungur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Adina Ungur. “Impricinata linia spiritului (n.).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-ungur/poezie/15832/impricinata-linia-spiritului-nComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AUAi dreptate, dar ma gandeam ca nu deranjeaza prea tare acea constructie.
Imi pare rau, chiar nu voiam sa fiu ermetica, repet, imi pare rau ca nu poate fi receptat asa cum l-am conceput. Eu nu pot sa-mi apreceiz obiectiv textele, deoarece in subiectivitatea crearii lor, le vad clare si expresive. Poate ca nu e deloc asa, si regret, pentru ca (intr-adevar le scriu pentru mine) dar m-as bucura sa fie intelese, percepute si de cei care le citesc. E bine ca mi-ai spus, am sa incerc sa ma deschid. Ce pot sa-ti spun este ca nu ma joc cu textele, cred si simt ceea ce scriu (sunt acolo) si uite, regret ca nu reusesc sa transmit. E vina mea.
Imi pare rau, chiar nu voiam sa fiu ermetica, repet, imi pare rau ca nu poate fi receptat asa cum l-am conceput. Eu nu pot sa-mi apreceiz obiectiv textele, deoarece in subiectivitatea crearii lor, le vad clare si expresive. Poate ca nu e deloc asa, si regret, pentru ca (intr-adevar le scriu pentru mine) dar m-as bucura sa fie intelese, percepute si de cei care le citesc. E bine ca mi-ai spus, am sa incerc sa ma deschid. Ce pot sa-ti spun este ca nu ma joc cu textele, cred si simt ceea ce scriu (sunt acolo) si uite, regret ca nu reusesc sa transmit. E vina mea.
0
IA
ti-am citit ultimele texte,nu stiu cum mi-au scapat...asta e preferatul meu... pentru ca ai surprins bine momentul palmelor deschise..poate mai bine decat realitatea(asta ar fi ceva,nu??)
0
AUMa bucur ca ti-a spus ceva textul.
Nu-mi place sa explic, insa impricinata respectiva, prezenta si incolora, cred eu, face totul.
Nu-mi place sa explic, insa impricinata respectiva, prezenta si incolora, cred eu, face totul.
0
Totusi, am gasit o constructie cam greoaie:
\"pentru ca stiu ca...\"
Draga Adina,
Este aceasta o joaca sau o mimare a creatiei?
Tu ai un univers al tau poetic, greu de penetrat pentru mine, (vina mea desigur). Am senzatia ca ma invart cu astronava pe la periferiile acestui univers. Si nu gasesc linia dreapta pentru a-l penetra. Ci doar orbitez.