Poezie
Naivitate
1 min lectură·
Mediu
Când a trebuit să…pleci…
ai răscolit
toate rănile mele vechi
doar ca să-ți cauți o batistă…
Dar cred că n-ai știut că mă doare!
Când ai plecat, mai apoi,
ai uitat să stingi
violetul din ochiul meu,
bolnav de nefericire
Dar cred că nu ți-a păsat că mă doare!
Nu, nu trebuie să te întorci
din drum – aduce nefericire!
Nu trebuie să mă iubești,
nu văd motivul pentru care…
Ai uitat oricum că mă doare!
Ce Dumnezeu a pus stăpânire
pe gândurile tale
atunci
când ai decis
că nu-ți mai trebuiesc
și că asta nu mă doare?
002997
0