Poezie
funerarium
1 min lectură·
Mediu
plamanii tac
si tropaitul de bule
pline de mister
nu are act
nedeslusitul
sfarsit devine-atat de ferm
cea piele
mii de riduri moi
ridica creste de migrene
ce lene
prin plamanii goi
evoca sufletul in semne
se lasa tanara
pe spate
in bratele miscarii iuti
si strange-n mana ei
cum poate
pe rand arhanghelii desculti
002.156
0
