Poezii

Nu pot rupe legături de copaci în tăcerea unui drum singuratic care se îmbracă în frunze și strigătul meu nu oprește raza de lumină odihnită pe retina adormită a unui ochi abia deschis a

Îmi doresc. Vreau să visez că te ating, Alunecând pe degetele tale tremurânde, Picurând ceară fierbinte De gânduri necurate. Refuz să mă măsor cu luna plină, Dar o reflect în tine. Vreau

Câmpul de luptă este liniștit acum. Mii de gânduri și motive Se amestecă în mocirla furioasă, Deranjată din somn. Fluxurile de informații aleargă Aducând verdictul pe întinsul neregulat Și

În umbra cerului rotund de toamnă - parc și bănci din gânduri văruite - Mă legăn intersecții de fluxuri rumegând, scuipând Portrete ale viitorului suprapus. Seninul rostogolit în mine se

Sigur că am făcut tot posibilul! Încleștare sinucigașă Și dinți sfâșiind durerea. Dar verde mă lupt Cu monstrul din carnea ta. Îmi stoarce visele în lacrimi, Și îmi trage otravă pe gură, Îmi

Versuri curgând din vene. Luna mea cu ochi de gheață A murit sub aripa stelei tale. O caut în clipele de apă dintre vise, Merg pe urmele întortocheate ale rațiunii, Dar drumul tău are

Pete de lumină albă pe retină, Mișcări lente pierdute în ceață, Miros de mere coapte cu zahăr, Râsete și atingeri de fantome... În spatele gândurilor, cuvinte, Vise și alegeri nenăscute

Fumul curge în lacrimi și gâturi, Vocile se sting mocnit în surdină - Poezia plecând cu ultimele trupuri, Îi lasă plângându-și lipsa de vină. 30.01.2003

Este rece. Transpiratia imi lasa urme de gheata De-a lungul obrazului Si cade cu un clinchet albastru. In locul gol de langa mine Aerul se joaca de-a pantomima. Nu ii reuseste prea bine. Nu

Imi fuge timpul pe langa tample. Scrasnesc spre el incercand sa-l sperii, Poate se opreste o clipa in loc. Ma uit in coltul unde sta singura, Cu privire de copil pierdut. Ma vede si-mi

Ii chem sa ne jucam, dar refuza. Aduc pretexte! Sunt obositi si nu vor sa mai incerce nimic. Stiu totul si nu mai pot afla nimic, nimic bun. Stiu ce e omul. Nu mai vor sa vada. Pleoapele

Se lovi brusc de suprafata tare. Mai ajunsesera si altele inaintea sa acolo, Le putea observa usor urmele. Dar nu putea decat sa alunece, In sus avea de luptat cu insasi firea. Parcurse in

E spațiul strâmt. Doresc să înghesui multe acolo. Pun o parte din mine și iau ceva și de la tine, Dar nu încap perfect. Nu știu dacă rămâne loc Sau dacă mai trebuie să renunț la ceva, Nu încap

E anotimpul meu. Secunda a oprit globul, Gândurile stăruie nemișcate și Flori reci rememorează viața. Somnul încetinește norii Și tu-mi zâmbești înghețat. Ești aici, dar nu o știi, Mă