"Ultimul interviu", Eshkol Nevo
Un nou roman tradus în românește, Editura Humanitas, Raftul Denisei
MBNée à Jassy, Roumanie. Immigrée en Israël 1980. Doctorat en linguistique,1991,Université de Paris VIII. Présidente de L'Association des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du Comité Directeur du Centre de Recherches sur la Poésie Francophone Contemporaine de l'Université de Haifa (CRPFC) (1998-2010). Dirige l'Atelier de traduction de la poésie dans le cadre du CRPFC (1998-2010). Rédactrice en chef de la revue "Continuum" - Revue de l'Union des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du comité de rédaction de la revue "Poésie et art" - revue du Centre de Recherche sur la Poésie Francophone (1998-2010). Traductrice de Benjamin Fondane, d'Amos Oz et de Ronny Someck. Prix "Ilarie Voronca" en 2001 pour le volume "Oublier en avant" (Rodez, France). Prix "Hélène Jacques-Lerta" en 2006 pour le volume "La lumière et ses ombres", (Clermont-Ferrand, France) Prix "Ianculovici" en 2009 (Haifa, Israel) Chevalier dans l'ordre des Palmes Académiques, 2003, pour services rendus à la culture française. LIVRES * La Voix, Elle, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1993. * Absens, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1996. * Oublier en avant, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2002: Prix Ilarie Voronca (Rodez, France, 2001). * Pjesme, Zagreb, Croatian P.E.N. Center Publisher, 2005 * La lumière et ses ombres, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2006: Prix "Hélène Jacques-Lerta" (Clermont-Ferrand, France) * Uitarea dinainte (traduction en roumain de Oublier en avant), ed. Vinea, Bucuresti, 2007. * Désert aveugle (livre d'artiste avec Irene Scheinmann), poèmes, Ed. Transignum, Paris, 2008 * Absens, (traduction en roumain de Absens ), poèmes, ed. Vinea, București, 2009. * Presque-v'île, poèmes, Ed. Caractères, Paris, 2009. * Sable (livre d'artiste avec le poète irakien Salah Al Hamdani et le peintre français Robert Lobet), Ed. De La Margeride, France, 2009. * Lichkoah et ma ché'ykré (לישקוח את מה שיקרה)(traduction en hébreu de Oublier en avant), poèmes, Ed. Even Hoshen, Tel Aviv , 2009. TRADUCTIONS PROSE: * Catherine Durandin, O moarte românească, roman, Galați, Ed. Porto-Franco, 1993 (traduit du français: Une mort roumaine, Paris, Ed. Guy Epaud, 1988). * Amos Oz, Să nu pronunți: noapte, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, 1997; Ed. Humanitas (Raftul Denisei) 2010 (traduit de l’hébreu: אל תגידי לילה) * Amos Oz, Cutia neagră, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, traduit de l’hébreu קופסה שחורה (La boîte noire), 2002, 2005. POESIE: * Ronny Someck, Constat de beauté, Ed. Phi, 2008 (traduit de l’hébreu). * Raquel Chalfi, Camélèon ou le principe d'incertitude, Ed. L'arbre à Paroles, 2008 (traduit de l'hébreu). * Miron C. Izakson, L’homme connaît toute nostalgie, poèmes, trad. par Colette Salem, Isabelle Dotan, Marlena Braester et Michel Elial, éd. Caractères, 2008 (traduit de l’hébreu). ANTHOLOGIES: * Richesses du livre pauvre , anthologie établie par Daniel Leuwers, Ed. Gallimard, France, 2008. * Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde, anthologie établie par Stéphane Bataillon, Sylvestre Clancier et Bruno Doucey, Collection « Anthologie Seghers », Editions Seghers, France, 2008. * A sea of voices - Women poets in Israel, Edited by Marjorie Agosin, Sherman Asher Publishing, USA, 2008. * La voix de la Méditerranée - Anthologie établie par Maithé Valles-Bled, Editions Clapas, France, 2008 * Ultima generație, primul val, Muzeul Literaturii Române, București, 2005 POEMES PUBLIES DANS DES REVUES Aujourd'hui poème (en français), Le journal des POETES (en français), Autre Sud (en français), L'arbre (en français), Migraphonies (en français), Sources (en français), Iciélà (en français), Poesie@Art (en français), Athanor (en français), Continuum (en français), Approches (en français), Francopolis (en français); Yton77 (en hebreu), Shevo (en hebreu), Ha'aretz (en hebreu), Ktovet (en hebreu); Luceafarul (en roumain), Hyperion (en roumain), Antiteze (en roumain), Feed Back (en roumain), Plumb (en roumain), Izvoare (en roumain), Acum (en roumain); Conta (en roumain), Literra (en roumain, espagnol, croate, portugais); Ariel (en anglais); Tierra Adentro (en espagnol), Álora, la bien cercada (en espagnol). Plusieurs POEMES de Marlena Braester ont été TRADUITS en anglais, arabe, roumain, espagnol, italien, portugais, croate, russe, hébreu. REFERENCES CRITIQUES : Jean-Claude Villain (Autre Sud), Rose-Marie François (Le Mensuel littéraire et poétique), Lionel Ray (Aujourd'hui poème), Marie Laure Vallée (E-Novateur), Françoise Han (L'Humanité), Philippe Païni (Résonance Générale), Eric Brogniet (Sources), Christian Hubin (Poésie et Art), Joel Bastard (Continuum), Jacqueline Michel (Poésie et Art), Bernard Mazo (Texture), Anne Mounic (Temporel), Serge Martin, Bluma Finkelstein (Continuum), *** (Décharge - revue de poésie), Avi Elias (Yton 77), Liviu Moscovici (Viața Noastră), Luiza Carol (Bună Dimineața,Israel), Ion Cristofor (Scriitori din Țara Sfântă, Francofonie și dialog), Liviu Comșia (Oglinda Literară, Contrasens), Marina Nicolaev (Revista Noua), Daniel Leuwers (Poésie première - à paraître). INVITATIONS A DES FESTIVALS INTERNATIONAUX: * La Biennale internationale de poésie, Liège (Belgique), 2005, 2007, 2010. * Le festival international de poésie, Namur,(Belgique),2006. * Le festival international de poésie, Zagreb (Croatie), 2005. * Le festival international de poésie, Lodeve (France), 2008. * Le festival international de poésie "Nopti de poezie la Curtea de Arges" (Roumanie), 2007. * Le festival international de poésie "Nissan" de Maghar (Israel), 2003-2011. * Le festival de poésie "Shira ba'midbar", Sde Boker (Israel), 2006, 2007, 2010. * Le festival de poésie de Metula (Israel), 2009 * Le festival de poésie "Le Printemps des Poètes" Bucarest (Roumanie), 2009. * Le festival "Kisufim", Mishkenot Sha’ananim, Jerusalem (Israel), 2009. * Le festival "Zile si nopti de Literatură", Neptun (Roumanie), 2011
În 2018, imediat după publicare, Ultimul interviu a urcat pe prima poziție în topul vânzărilor de carte din Israel și s-a menținut acolo 30 de săptămâni. În 2019 a fost bestseller în Italia, desemnat de Corriere della sera una dintre cele mai bune cărți ale anului. Romanul a fost finalist al National Jewish Book Award, nominalizat în Italia la Premio Lattes Grinzane și în Franța la Prix Femina étranger.
Sub aparența unei suite de întrebări și răspunsuri – un interviu pentru un site dedicat literaturii –, Eshkol Nevo construiește un roman profund și captivant despre un scriitor israelian de succes, care îi seamănă neliniștitor de mult. Fiecare întrebare este punctul de plecare a unui fir narativ, iar din mănunchiul acestora se țese confesiunea curajoasă a unui bărbat silit să constate că tot ce a clădit pare să se năruie. Căsnicia lui este într-un impas pe care singur l-a creat. Fiica lui cea mare a plecat de acasă, simțindu-se trădată de un tată pentru care realitatea e o sursă de ficțiune, iar sentimentele celor dragi, un izvor de inspirație. Prietenul cel mai bun este lovit de o boală necruțătoare, dar poveștile nu îi pot alina suferința. Început cu dezinvoltură și chiar frivolitate, interviul devine tot mai serios, silindu-l pe artistul matur să se maturizeze ca om și să își reconsidere istoria personală: a fost literatura un refugiu din fața vieții, sau i s-a substituit, iar acum el trebuie să plătească prețul?
DESPRE ESHKOL NEVO
ESHKOL NEVO s-a născut la Ierusalim în 1971. A studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot și psihologia la Universitatea din Tel Aviv. Astăzi deține cea mai mare școală privată de scriere creativă din Israel și este considerat mentorul unei generații de scriitori în formare. A debutat cu un volum de povestiri, Zimmer Be-Givatayim (Demipensiune în Givatayim), în 2001, după care a publicat șapte romane: Arbaa Batim Ve-Gaagua (Patru case și-un alean, 2004), Simetria dorințelor (Mishala Achat Yamina, 2007; Humanitas Fiction, 2019), Neuland (2011), Ha-Mikveh Ha-Acharon Be-Sibir (Ultima mikvah din Siberia, 2013), Trei etaje (Shalosh Komot, 2015; Humanitas Fiction, 2017), Ultimul interviu (Ha-Reaion Ha-Acharon, 2018; Humanitas Fiction, 2022) și Gever Nichnas Ba-Pardess (Informații din interior, 2021). Toate romanele sale sunt bestselleruri în țara natală, iar două dintre ele, Simetria dorințelor și Trei etaje au fost dramatizate. Trei etaje a fost ecranizat de Nanni Moretti, pelicula fiind nominalizată la Palme d’Or la Cannes în 2021. Publicate în traducere la mari edituri din peste zece țări (Gallimard, Neri Pozza, dtv, Chatto & Windus UK și Other Press USA etc.), cărțile sale au fost premiate atât în Israel, cât și în străinătate. Romanele Neuland și Ultima mikvah din Siberia au fost recompensate cu Premiul Steimatzky, Patru case și-un alean a fost finalist, cu titlul Homesick, la prestigiosul Independent Foreign Fiction Prize în 2009, Simetria dorințelor a primit, în 2011, Premiul ADEI-WIZO în Italia și a fost finalist, cu titlul Wir haben noch das ganze Leben, la Kritikerpreis der Jury der Jungen Kritiker în Austria. Neuland a fost inclus pe lista Books of the Year in Translation a cotidianului The Independent în 2014. Eshkol Nevo a primit medalia de platină și medalia de aur ale Asociației Editorilor din Israel (2005, 2006, 2008, 2011, 2014, 2015), Premiul FFI-Raymond Wallier (în cadrul Salonului de Carte de la Paris, 2008) etc. Pe lângă romanele și volumul de povestiri amintite, este autorul unei lucrări de nonficțiune, Nifradnu Trach: Ha-Madrich La-Nifrad Ha-Matchil (Ne-am despărțit într-o doară: manualul complet al unei separări, 2002) și al unei cărți pentru copii, Aba Shel Amalia Nosea Le-Ostralia (Tatăl Amaliei pleacă în Australia, 2010).
Cum sa citezi
marlena braester. “"Ultimul interviu", Eshkol Nevo.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2022/08/ultimul-interviu-eshkol-nevoComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Profesionalismul tau este incontestabil.
Abia astept sa citesc.