Ioan Petraș - poetul epifaniilor
IJ- născut în 02.02.1960, municipiul Caransebeș, jud. Caraș-Severin - debut literar, cu poezie, în revista "Flacăra", 1979, concomitent și în revista "Jurnal",(Caransebeș) - membru al Uniunii Epigramiștilor din România - membru fondator al Asociației Internaționale a Scriitorilor în Subdialect - redactor-șef adj. la revista de umor "Apostrof", Caransebeș - redactor-șef adj. la revista de cultură „Interferențe”, Caransebeș - a condus, în calitate de redactor-șef, revistele "Jurnal", "Cenaclul artelor", "Interferențe", toate cu apariție în Caransebeș - publică poezie și proză scurtă în revistele "Flacăra"; "Luceafărul", "Tribuna", "Ramuri", "Orizont", "S.L.A.S.T", „Cetatea culturală”, „Adevărul de Cluj”,"Semenicul", "Confluențe", „Interferențe”, "Vrerea", "Eminescu", "Orient Latin", "Timpul", ș.a. - susține rubrici de cronică literară și recenzii în revistele „Jurnal”, „Cenaclul artelor”, "Interferențe" și "Orient latin" - îngrijește și prefațează cărți de poezie, antologii, etc. - publică epigramă, rondel, proză scurtă umoristică, în revistele de umor "Epigrama", "Haz de necaz", "Țeapa", "Secvențe caransebeșene", "Tăt Banatu-i fruncea", „Banat expres”, „Scărpinatu”(Uzdin), "Apostrof", "Scăiecele", "Renașterea bănățeană", "Redeșteptarea", „Hohote”, „Adevărul de Cluj”, „Gazeta Oltului”, ș.a. - a realizat și susținut, rubrica "Spitalul cuvintelor", la "Radio 11 Plus", emisiunea "Univers cultural" - colaborări la emisiuni radiofonice ale posturilor de radio "Radio Timișoara", "Radio Reșița", "Radio Europa Nova Lugoj", "Radio Analog", "Radio București" Premii literare: - premiul I, Concursul național de poezie "Tinere condeie", 1979 - premiul II, "Sesiunea națională de comunicări literare", consacrată elevilor, 1979 - marele premiu, Concursul național de poezie "George Suru", Caransebeș, 1994 - premiul I, Concursul de poezie subdialectală "Nichifor Mihuța", Caransebeș, 1998 - marele premiu, Concursul național de literatură "Mihai Eminescu", Oravița", 1998 - marele premiu, Festivalului internațional de creație literară în grai bănățean "George Gârda - Todor Crețu-Toșa", Făget, 1998 - marele premiu și premiul special al juriului, Festivalul-concurs "Tata Oancea", Bocșa, 1999 - premiul I, ("Augustin Pop"), Festivalului național de poezie "Orfeu", organizat de U.S.R, filiala Cluj-Napoca, 1998 - premiul special, secțiunea creație literară(epigramă), Festivalul de umor „Oltenii &… Restul lumii”, Slatina-Olt, 2001 - premiul I, Concursul național de epigramă al Uniunii Epigramiștilor din România, 2003 - premiul I, Festivalul-concurs de poezie în grai „Tata Oancea”, Bocșa, 2004 - mențiune, Festivalul național de umor “Ion Cănăvoiu”, Târgu-Jiu, 2007, pentru proză scurtă umoristică Volume de poezie: - Ioan Jorz, "Autoportret la vârsta disperării", ed. "Modus P.H", Reșița, 1999, manuscrisul volumului a fost distins cu marele premiu la Festivalul concurs "Mihai Eminescu", Oravița, 1998 - Ioan Jorz, "Suflecarea trupului de pe suflet", ed. "Dacia Europa Nova", Lugoj, 2000 Volume colective și antologii: - "La poșmândre", volum colectiv de poezie în grai, ed. "Ionescu", Caransebeș, 1998 - Ștefan Pătruț, "Antologia poeziei în grai bănățean", Colecția "Grai bănățean" nr.13, ed. "Dacia Europa Nova", Lugoj, 1999 - "La poșmândre", Antologie de poezie în grai, Colecția "Grai Bănățean" nr.16, ed. "Dacia Europa Nova", Lugoj, 2000 - "Din zâmbet s-a întrupat speranța", Antologie de epigrame, ed. "Triumf", Brașov, 2001 - "Constelația Apostrof", volum colectiv, epigrame, ed. "Ionescu", Caransebeș, 2001 - "Întoarse din condei", Antologie a festivalului național de epigramă, Ploiești, 2001 - "Bădia Mihuța și urmașii lui", volum colectiv de poezie în grai, ed."Ionescu", Caransebeș, 2001 - U.E.R, "TOP E", Seria "Epigrama 2000", nr.8, Culegere de epigrame, editura "Premier", Ploiești, 2002 - U.E.R, "Epigramiști români contemporani", Seria "Epigrama 2000", nr.6, Mic dicționar-antologie, ed. "Premier", Ploiești, 2002 - "Fumuri", Culegere de epigrame - realizată de dr.Elis Râpeanu. ed. "Sagittarius", București, 2002 - "Lumea haimanalelor", Antologie de epigrame, ed."Casa Cărții de Știință", Cluj-Napoca, 2002 - "Bădia Mihuța și urmașii săi", vol.II, microantologie de poezie în grai bănățean, ed. "Mirton", Timișoara, 2002 - "Săgețile lui Cincinat", antologie de epigramă alcătuită de Silvia și Marian Popescu, Eugen Pop și Ioan Pop, ed. "Casa Cărții de Știință", Cluj-Napoca, 2002 - "Soacra noastră cea de toate zilele", Antologie de epigrame - realizată de Ioan Miclescu, ed. "Ridendo", Câmpina, 2003 - Antologie de poezie în grai", din colecția Festivalului de poezie în grai "Tata Oancea", Bocșa(1975-2003), ed. "Marineasa", Timișoara, 2003 - Ștefan Pătruț, "Creatorii în grai bănățean, condeierii plugari din Banat, personalități care scriu despre graiul bănățean", dicționar, Colecția "Grai Bănățean" nr.19, ed. "Dacia Europa Nova", Lugoj, 2003 - U.E.R, Seria "Epigrama 2000", nr.11, "UNA BUNÃ", Antologie a celor mai frumoase epigrame românești, ed. "Pro Transilvania", București, 2004 - U.E.R, "Antologia epigramei românești", Seria "Epigrama 2000", nr.9, ed. "Premier", Ploiești, 2004 - "Umor aniversar", antologie de epigrame alcătuită de Silvia și Marian Popescu, Eugen Pop și Ioan Pop, ed. "Casa Cărții de Știință", Cluj-Napoca, 2004 - "Glume la... Masa Tăcerii", ediție bilingvă, Antologie 2004 - întocmită de Marian Dobreanu, ed. "Rhabon", Târgu-Jiu, 2005 - Efim Tarlapan, "Epigrama daco-romană contemporană", Antologia epigramei românești contemporane, ed."Stadiform", Cluj-Napoca, 2005 - U.E.R, "Armele lui Cupidon", Seria "Epigrama 2000", nr.18, culegere de epigrame, ed. "Univers Științific", București, 2007 - "Onoare vs. onorariu", antologie de epigrame, seria "Eterna epigramă", selecție de Silvia Popescu, Eugen Albu, Ion Bindea, ed. "Casa cărții de știință", Cluj-Napoca, 2008 e-mail ioan.jorz@yahoo.com si/sau ioan.jorz@gmail.com ID ioan.jorz blog http://epigramipoezie.blogspot.com telefoane 0721941290 si/sau 0355/800029 (rds)
La apariția unei noi cărți de poezie nu este necesară o incursiune foarte specializată în discursul poetic, pentru că lectorul, la momentul apariției acesteia, nu a citit-o - decât, poate, parțial, dacă ar fi să ne gândim la volumele \"Perdeaua de lacrimi\" (Ed. \"Timpul\", Reșița, 1998) \"Bucuriile epifanice\" (Ed. \"Signum\", Reșița, 2000) \"Ferestrele rănilor\" (Ed. \"Marineasa\", Timișoara, 2003) sau \"Vârsta cuvintelor\" (Ed. \"Marineasa\", Timișoara, 2006) incluse în această antologie de autor* - prin urmare nu ar putea urmări o abordare epistemologică și axiologică a scriiturii poetice.
Mărturisim că nu ne este ușor a scrie despre poezia Lui Ioan Petraș, și asta nu pentru că textul este foarte frumos complicat esoteric, în subtext, și abstrage pe cel ce cu trufie ar încerca a-l descompune în morfeme, pentru ca mai apoi să-l poată monta într-o matrice proprie, ci pentru că am încercat a citi cartea ca și cum nu am ști nimic despre autor, spre a nu fi conduși pe cărări străbătute, deja, de alții.
În contrapondere cu poezia post-modernilor, în a căror entropie poetică pare a fi lovit fulgerul confuziilor de toate felurile - revărsând în text toate scoriile unui teratogen mundan, vulgar și imund - lirica lui Ioan Petraș, este una a eutimiei, a purității și candorii sentimentelor, temperate spre meditație și reflecție. Și asta, poate pentru că: \"de vină ar putea fi nenașterea/ frunză pe ape ar putea ca să fie/zbaterea gândului și pajiștea/ cuprinsă de Epifanie //sângele doarme-ntr-un fel/ aidoma toamnei din dalbele vii/ eu strig cu liturgicul și vrednicul Miel/cântece-n cosmos și-n Epifanii\" [...] (\"cântec epifanic\", p.31)
Suntem excedați de insistența unora de a-l apropia, congruent, de Lucian Blaga (v.Adrian Dinu Rachieru) când noi nu ni-l putem imagina decât sub chiparoșii și măslinii lui Eugenio Montale sau Odysseas Elytis, lumina din poema epifaniilor sale având ceva din lumina ubicuă a Eladei, spațiul de cuprindere și referință fiind unul heliotropic. Poemele sale se orientează după soare, caută lumina, într-un heliotropism vegetal: \"Bucuria/ tămâie-nflorită pe marginea/ de argint/
a/ Cărții/ e greu să lovești în cuvânt/ în rana înflorită/e/o nuntă de sânge/ și cel ce citește/și cel care cântă/ numără cocorii de bronz ai văzduhului/ până devin/arcași în casa Mirelui singurătății/
la marginea de chiparos/a/Bucuriei/ dă-n floare-o icoană.\" (\"poem\", p.100)
Lumina, lux naturae, ca în tablourile lui Canaletto - acele vederi venețiene spre care ne duce cu gândul, poetul - este iradiată, din belșug, de poemele sale: \"în șoapta de bronz a părului tău/
heraldicii fluturi râvnesc găzduire/ e vară prin maci ca pe ape lumina/ce-ți atârnă de lacrimi ca mireasa de mire/ cădelnița zilei mereu mă vestește/ sub sfeșnicul soarelui ce te-ncercuie-n zi/
șuvoiul de smirnă în tine vuiește/de patimă Li psalmodică Li/ninsoare de îngeri va cerne văzduhul/în noaptea ce vine peste fruntea-ți-altar/ eu caut poiana în care văzduhul/ prin colb epifanic te-nvăluie iar/ atât să rămână cenușa poemelor/ în scorbura palmelor tale azi, Li/
iar macii de MARÞI prin zariștea vremilor/obeliscul de lacrimi îl vor tot înroși.\" (\"III\", p.76)
Ca și la Eugenio Montale, inobservabilul se transformă în sens, topindu-se în interiorul fonemelor, spre a se recompune în cuvântul poetic, hieratic la Ioan Petraș - pentru că poezia sa este, într-una dintre componentele sale ontologice, o poezie anagogică, tinzând să orienteze gândirea spre subtil, spre diafan și spiritual, ca o ridicare, o zidire, spre Bine. Emblematic, în acest sens, ni se pare poemul \"imn\" (p.112) unde: \"cămăși de somn/ îmbrac-acest prunc/
și Pruncul dintâi, totdeauna/ se dă jos din jilțul Cei fără de umbră/ să-i încheie nasturii de-argint/
în urmă rămâne/o pulbere de miere peste orice cuvânt/ marea se dă la o parte/ și/ Cerul/ p/ i/c/
u/ r/ ă/ sfânt sfânt sfânt/ mă iau după înger/ până-mi dau seama/ că-s frate – pământ/ de maci invadat/ în țara de sus a Melancoliei/ ce te-nvață cum psalmi să-mpletești/ și să taci/ vorbi-vor mierlele/ mirese-nșirate pe frânghii de aur/ cădelnițe-n miriștea Cerului/ anotimpuri de-mbrăcat/
pruncii luminii/ prin văile Lerului.\"
Cuvântul, cel atât de metaforizat în poetica autorului, se orientează pe liniile de forță ale Verbului creator - sunet primordial în care se regăsesc fonemele constituitive ale ființei poetice și ne-lumești.
Cuvântul este mijlocul de care se folosește Verbul pentru travaliul creației. Poate în acest sens putem vorbi, nu de o funcție soteriologică a poeziei lui Ioan Petraș, ci de o componentă soteriologică a discursului și demersului literar, hierofanic (termen inventat de Mircea Eliade, în 1949, pentru a defini manifestarea sacrului). Hiera este \"jertfelnicul încărcat de rouă din grădina marmurei, paginile de nisip ale Cărții. Epifania este în [...] urmele cerului ce se văd în fiecare noapte când se naște un copil [...] cerul va curge ca un vis peste prunci/ lumina ca mierea o să umple câmpia/ și, Doamne, atunci, doar atunci/ cânta-va-n pustie Epifania.\"
Ioan Petraș este, neîndoielnic, poetul epifaniilor. Mai mult chiar, îmbogățește în sensuri conceptul. Se observă, în întreaga sa poemă epifanică o repetare obsesivă a termenului, o variere a semnificației și ipostazei. Eidos-ul devina parte și semnificant al epifaniei, elemente de imagism și imaginism (fără a depăși frontiera spre Esenin sau Ezra Pound) susțin un demers (conștient?!) al poetului în intenția sa de a revela esența și semnificația divină. Încearcă, și chiar și reușește, să dea formă și imagine ideilor și sacrului, repetarea epifaniilor urmând, ca în fenomenologia husserliană, să extragă, să degajeze esențele divinității.
Nu putem a încheia această scurtă și incompletă incursiune, în poezia lui Ioan Petraș, fără a sublinia că, pe lângă componenta soteriologică, cea esoterică îi singularizează definitoriu vocea poetică, între atâtea altele care abordează poezia de factură religioasă. Parafrazând un vers din Homer, putem spune că, lui Ioan Petraș, cu această carte de poezie, Dumnezeu i-a dăruit ziua de întoarcere acasă!
*\"Cartea bucuriilor epifanice\", Ioan Petraș, Editura \"Brumar\", Timișoara
Cum sa citezi
Ioan Jorz. “Ioan Petraș - poetul epifaniilor.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2009/10/ioan-petras-poetul-epifaniilorComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.