Carti
Angela Nache-Mamier & „Presque deux vies en une!”
IGAbsolventă a Facultății de Litere, Universitatea București(2001) Prof. de scriere literară Târgoviște. Cărți publicate: « Scrisoare pentru cei dragi », 1988(poezii pentru copii) Editura Ion Creangă , Bucuresti « Lumină de sare »,(versuri)1997, Ed Macarie, Târgoviște « Contre-jour », 2000,(versuri, Editura « Bibliotheca» « Povești cu vrăbii și Zgriburici »(proză pentru copii, 1999, Editura Lucman , București) « Joacă-te cu mine, bunică Iolanda!»(poezii pentru copii), 2000, Editura « Bibliotheca », Târgoviște, „Aparte”, 2006, Ed.”Vinea". "Rosée pleurante"("Plânsul de rouă"), Collection Franche Lippée, nr 293, Editions Associatives Clapas, Millau, noiembrie 2006, Franța, (traducător: Marius Bădițescu) "Dictatura auctorială. Eseu despre proza experimentală a lui Mircea Nedelciu", Editura Libra, 2009 (cu o prezentare de Eugen Negrici) Colaborări cu poezii, eseuri si articole de critică literară în « Amfiteatru », « Litere », « Luceafărul », « Astra », « Argeș », « Curier literar », « Altfel », « Poesis », « Ziua literară », "Revista nouă", "Oglinda literară" Am frecventat Cenaclul "Numele Poetului" condus de poetul Cezar Ivănescu. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a ASB, din 2003. IOANA GEACAR, poète, essayiste, illustratrice. Etudes: Université Bucarest, spécialisations: langues roumaine et française, licenciée en lettres. Collaborations en roumain aux revues en papier : « Luceafarul », « Amfiteatru », « Astra », « Poesis », « Oglinda literara », « Litere », « Ziua literara » ; Collaboration en français, roumain, et anglais aux revues électroniques : http://francais.agonia.net/, www.agonia.ro Des oeuvres publiées en Roumanie: « Lumina de sare «, vers, ed. Macarie,1997 (« Lumière de sel »), « Contre jour », vers,ed Bibliotheca,2000, « Aparte » (« Aparté «), vers, ed. Vinea, Bucarest, 2006. En France: "Rosée pleurante", vers, Collection Franche Lippée, nr 293, Editions Associatives Clapas, Millau, novembre 2006 (traduit du roumain par Marius Băditescu) Membre de l'Union des Ecrivains de Roumanie, de l'Association Bucarest. Je traduis mes poèmes ou j’écris directement en français (à l'exception des Pixelmes -"Rosée pleurante") email: ioanageacar@yahoo.com blog: http://www.freewebs.com/ioanageacar/ http://poesieioanageacar.wordpress.com/
Publicat pe
5 min de citit915 cuvinteActualizat
În interviuri, sau în confesiunile literare făcute în prefață, sau în diverse reviste la care colaborează, poeta Angela Nache-Mamier recunoaște apertenența sa la două culturi: „J’ai mis du temps à accepter mes nouvelles racines, que j’approche mes deux pays (d’origine et d’adoption). Celebratio est un aveu d’amour pour tous les deux car ils ont contribué si merveilleusement à ma naissance et ma renaissance.”
Plecată de mai mult timp din țară (la doi ani după Revoluție) și stabilită în Franța, Angela Nache-Mamier este profesoară de limba franceză la un colegiu din Frontignan și un personaj al culturii locale, făcînd parte dintr-o societate de scriitori grupați în jurul Editurii Clapass (din Millau), unde și-a ales să rămînă româncă, să-și reprezinte prima țară.
„Donc j’ai choisi de rester un écrivain roumain et j’essaie de continuer d’ici mon apport à la culture roumaine ou en général, comme tant d’autres Roumains très connus en France Anna de Noailles, Elvire Popesco, Brancusi,Tristan Tzara,Georges Enesco,Victor Brauner, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Cioran, Paul Celan.”
Nu este singură acolo, într-o pagină de jurnal povestește cu umor cum la o întîlnire, din 8 scriitori 3 erau români, iar unul dintre scriitorii francezi îi spunea că editorul său din Paris este român...
Volumul de poeme \"Celebratio\", cu subtitlul \"Ma Roumanie mystérieuse\", prin prefața amplă, coperta a IV-a cu cîteva referințe critice înghesuite în corpuri mici de litere, paginile din interior cu multe citate și dedicații trădează o fire volubilă, mărinimoasă, care pare să folosească cît de mult poate din albitura foilor, cu un stil baroc atît în arhitectura paginii, cît și în exprimare.
Citatele din Emil Cioran (de data aceasta intervenția lui Cioran este utopică, în asentimentul romanticilor:«Le seul monde véritable est le monde primitif où tout est possible et rien n’est actualisé », în general poeta îl invocă pe Cioran atunci cînd își ilustrează ideile patriotice, de apartenență la cele două culturi), Chang-Wou-Kien (cu un minipoem delicat, o plasă poetic-meditativă zen în care n-ai cum să nu te lași furat și ronțăit timp bun: „ Avec de grands gestes,/il s’éloigne dans la nuit./Il avait l’air de cueillir/des étoiles.) », J.D.Passos, Albert Camus, Graham Greene, Emma Lazarus ; fragmentele din lecturile de suflet, subliniază ideile autoarei, dar fac și concurență textului principal al volumului, întrețes căi de comunicație, amintesc de o geografie literară…
O altă ciudățenie tehnică este meteahna de a dedica, multe din poezii sunt dedicate, jumătate de volum, astfel că în paralel cu lumea textului poetic se formează o galerie de personaje, un auditoriu cuminte, discret, însă cu o mare forță, însuflețit doar prin invocare, toate cunoștințele poetei sunt învestite de poetă prin simpla numire în personaje (mama, tatăl, « ma grand-mère Floarea, mes grands-parents Ilusz et Mihaly »)
Angela Nache-Mamier reînvie în stil romantic secvențe ale trecutului, chipuri dragi plecate, sau atinge inefabila lume de dincolo, „Ils restent couchés,/Plongés dans les pensées, sau Dans le labyrinthe de nos âmes » (In memoriam), o lume ca un ecran alb în care cei dispăruți o transcriu pe a noastră.
Poeta trece de la o stare de calm meditativ la una de mare intensitate pasională, ca în Incantation, care amintește de imnul românilor prin autoritatea discursului: „Coeurs pairs, veillées d’étoiles/Faites disparaître les mauvais instants
Brûlez-les au-dessus de la terre/Pâles lumières/Pourchassez, jetez les faux soleils
Les frissons troubles, les heures en cendres. »
Nu își cenzurează trăirea, nu adoptă un stil, nici o modă poetică, nu se subordonează vreunei tehnici obsesive, se abandonează doar în apa trăirii, a pasiunilor, a inspirației, fără vreo cenzură, nu caută rafinamentul expresiei. De altfel, încă de la debut (1982 cu volumul Miraculum, editura Dacia, Cluj) și-a manifestat un crez personal femelismul , care este de fapt o redefinire poetică a dreptului la egalitate al femeilor mai demult cîștigat privit din perspectiva feminină și însușit, o privire către bărbat de pe aceeași treaptă, o redefinire orgolioasă: „ Une femelliste n’est pas une féministe, elle reconnaît l’auteure qui se sent capable de ne pas «singer» les muscles linguales masculins, elle se sent l’égale de l’homme, sans aucune envie destructrice. (à l’opposé des féministes trop masculines et psycho-rigides à mon goût). »
Femelista Angelei este o femeie bărbată, o proiecție demnă, ideală !
Poeta sculptează patetic în abanos figuri ale durerii, ale memoriei, « La vieille femme noire,/Toute de noir vêtue/Parle toute seule,/Verse depuis toujours/Dans l’eau salée/Une pluie/ensoleillée/De pétales de maïs » (Pluie de farine de maïs), « Cette femme sèche ne se plaint /Jamais… Elle se nourrit à peine/Courbée sur son tabouret trop bas“(La Veuve ) sau minimalist : « Le grand homme tout de noir vêtu/Est prosterné devant la croix enbois/De l’église » (Le centenaire, le vieil Ilié) .
Poeziile scurte, de notație a trăirii cosmice, pregătesc prin cumințenia lor gravă explozia sentimentală a poemelor mai ample, declamative :
« Le noir absolu/Baisse ses vitres d’argent./Mes mains les effleurent/D’un geste somnolent./Les rêves les connaissent/Les dépassent en courant :/Voies cathédrales-
Des rimes dans les vents » ( Rêver)
Cu o fotografie din Cimitirul Săpânța pe prima copertă a cărții și cu datinile poetizate din interior (hora ielelor- Hora la ronde, nunta cu nelipsita „tzuica” românească ținută în les ploscas- Eclats de noce) sau cu acele realități contemporane care au devenit mărci naționale: „tziganii”, femeile ușoare- Filles de l’Est), volumul „Celebratio. Ma Roumanie mystérieuse ” este un omagiu plin de pasiune adus României, dar și un ghid poetic al tradițiilor românești destinat francezilor.
Angela Nache-Mamier, \"Celebratio.Ma Roumanie mystérieuse\", Kogaion Editions, Collection Nauta, n°1, 2008
Articolul poate fi citit și în „Revista Nouă”, nr 11
Plecată de mai mult timp din țară (la doi ani după Revoluție) și stabilită în Franța, Angela Nache-Mamier este profesoară de limba franceză la un colegiu din Frontignan și un personaj al culturii locale, făcînd parte dintr-o societate de scriitori grupați în jurul Editurii Clapass (din Millau), unde și-a ales să rămînă româncă, să-și reprezinte prima țară.
„Donc j’ai choisi de rester un écrivain roumain et j’essaie de continuer d’ici mon apport à la culture roumaine ou en général, comme tant d’autres Roumains très connus en France Anna de Noailles, Elvire Popesco, Brancusi,Tristan Tzara,Georges Enesco,Victor Brauner, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Cioran, Paul Celan.”
Nu este singură acolo, într-o pagină de jurnal povestește cu umor cum la o întîlnire, din 8 scriitori 3 erau români, iar unul dintre scriitorii francezi îi spunea că editorul său din Paris este român...
Volumul de poeme \"Celebratio\", cu subtitlul \"Ma Roumanie mystérieuse\", prin prefața amplă, coperta a IV-a cu cîteva referințe critice înghesuite în corpuri mici de litere, paginile din interior cu multe citate și dedicații trădează o fire volubilă, mărinimoasă, care pare să folosească cît de mult poate din albitura foilor, cu un stil baroc atît în arhitectura paginii, cît și în exprimare.
Citatele din Emil Cioran (de data aceasta intervenția lui Cioran este utopică, în asentimentul romanticilor:«Le seul monde véritable est le monde primitif où tout est possible et rien n’est actualisé », în general poeta îl invocă pe Cioran atunci cînd își ilustrează ideile patriotice, de apartenență la cele două culturi), Chang-Wou-Kien (cu un minipoem delicat, o plasă poetic-meditativă zen în care n-ai cum să nu te lași furat și ronțăit timp bun: „ Avec de grands gestes,/il s’éloigne dans la nuit./Il avait l’air de cueillir/des étoiles.) », J.D.Passos, Albert Camus, Graham Greene, Emma Lazarus ; fragmentele din lecturile de suflet, subliniază ideile autoarei, dar fac și concurență textului principal al volumului, întrețes căi de comunicație, amintesc de o geografie literară…
O altă ciudățenie tehnică este meteahna de a dedica, multe din poezii sunt dedicate, jumătate de volum, astfel că în paralel cu lumea textului poetic se formează o galerie de personaje, un auditoriu cuminte, discret, însă cu o mare forță, însuflețit doar prin invocare, toate cunoștințele poetei sunt învestite de poetă prin simpla numire în personaje (mama, tatăl, « ma grand-mère Floarea, mes grands-parents Ilusz et Mihaly »)
Angela Nache-Mamier reînvie în stil romantic secvențe ale trecutului, chipuri dragi plecate, sau atinge inefabila lume de dincolo, „Ils restent couchés,/Plongés dans les pensées, sau Dans le labyrinthe de nos âmes » (In memoriam), o lume ca un ecran alb în care cei dispăruți o transcriu pe a noastră.
Poeta trece de la o stare de calm meditativ la una de mare intensitate pasională, ca în Incantation, care amintește de imnul românilor prin autoritatea discursului: „Coeurs pairs, veillées d’étoiles/Faites disparaître les mauvais instants
Brûlez-les au-dessus de la terre/Pâles lumières/Pourchassez, jetez les faux soleils
Les frissons troubles, les heures en cendres. »
Nu își cenzurează trăirea, nu adoptă un stil, nici o modă poetică, nu se subordonează vreunei tehnici obsesive, se abandonează doar în apa trăirii, a pasiunilor, a inspirației, fără vreo cenzură, nu caută rafinamentul expresiei. De altfel, încă de la debut (1982 cu volumul Miraculum, editura Dacia, Cluj) și-a manifestat un crez personal femelismul , care este de fapt o redefinire poetică a dreptului la egalitate al femeilor mai demult cîștigat privit din perspectiva feminină și însușit, o privire către bărbat de pe aceeași treaptă, o redefinire orgolioasă: „ Une femelliste n’est pas une féministe, elle reconnaît l’auteure qui se sent capable de ne pas «singer» les muscles linguales masculins, elle se sent l’égale de l’homme, sans aucune envie destructrice. (à l’opposé des féministes trop masculines et psycho-rigides à mon goût). »
Femelista Angelei este o femeie bărbată, o proiecție demnă, ideală !
Poeta sculptează patetic în abanos figuri ale durerii, ale memoriei, « La vieille femme noire,/Toute de noir vêtue/Parle toute seule,/Verse depuis toujours/Dans l’eau salée/Une pluie/ensoleillée/De pétales de maïs » (Pluie de farine de maïs), « Cette femme sèche ne se plaint /Jamais… Elle se nourrit à peine/Courbée sur son tabouret trop bas“(La Veuve ) sau minimalist : « Le grand homme tout de noir vêtu/Est prosterné devant la croix enbois/De l’église » (Le centenaire, le vieil Ilié) .
Poeziile scurte, de notație a trăirii cosmice, pregătesc prin cumințenia lor gravă explozia sentimentală a poemelor mai ample, declamative :
« Le noir absolu/Baisse ses vitres d’argent./Mes mains les effleurent/D’un geste somnolent./Les rêves les connaissent/Les dépassent en courant :/Voies cathédrales-
Des rimes dans les vents » ( Rêver)
Cu o fotografie din Cimitirul Săpânța pe prima copertă a cărții și cu datinile poetizate din interior (hora ielelor- Hora la ronde, nunta cu nelipsita „tzuica” românească ținută în les ploscas- Eclats de noce) sau cu acele realități contemporane care au devenit mărci naționale: „tziganii”, femeile ușoare- Filles de l’Est), volumul „Celebratio. Ma Roumanie mystérieuse ” este un omagiu plin de pasiune adus României, dar și un ghid poetic al tradițiilor românești destinat francezilor.
Angela Nache-Mamier, \"Celebratio.Ma Roumanie mystérieuse\", Kogaion Editions, Collection Nauta, n°1, 2008
Articolul poate fi citit și în „Revista Nouă”, nr 11
Etichete:#books
#books
Cum sa citezi
Ioana Geacăr. “ Angela Nache-Mamier & „Presque deux vies en une!”.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2008/11/angela-nache-mamier-and-presque-deux-vies-en-uneComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NA\"Putem privi un om dupa nationalitatea sa,dar nu putem judeca o natiune dupa un singur om\"...
Imaginea României atât de deformata în Occident m-a miscat de la bun început.
CELEBRATIO(vol.se poate CITI sur google:\"celebratio bibliotheque de livres roumains\")
Acest volum este revolta mea surda ,opozitia neputincioasa la aceasta imagine scandaloasa si pejorativa la adresa României!
Din acest pdv devebise insuportabil \"sa nu laud ,sa nu apar si sa nu cânt\"(sic)...
Ioana Geacar m-a surprins cu acest articol ;O stiam daor de pe agonia.fr si recunosc ca interpretarea ei profunda\"cade din cer\" ,caci sunt cu adevarat izolata ,cu \"harpa mea oarecare pe spate\"
Lectura facuta cartii m-a emotionat caci am recunoscut timbrul unei poete ,fascinata de misterul si lumina cuvintelor ,care a gasit timpul sa se apropie de cartea mea \"angajata\"!
In iunie 2008 volumul a iesit cu o coperta inspirata de Cimitirul vesel si în octombrie 2008 ,unicul meu frate ramas în tara a decedat tragis,ceea ce face din aceasta carte o trista premonitie ,un adevarat supliciu...
Ea era deja destinata unuidoliu(îndeparetari) interminabil de parinti,de prieteni,de tara,un DOR care aici capata alte dimensiuni (chiar si în cazul unui exil reusit...)Ioana a citit aceasta\"RANA\" pe ecranul vietii mele si îi multumesc ...
Marina Nicolaev ,merci pentru analiza pertinenta pe care mi-o atribui cu generozitate.
Recunosc în tine poeta întâlnita pe agonia.fr (unde ramân pentru climatul calm instaurat de catre prietena României,Nicole Pottier-poet,critic,traducatoare etc..)(pe agonia.ro am o problema de \"diacritice...),autoarea unei scriituri moderne,radicale,unde dorinta si senzualitatea locuiesc în voaluri de \"umbre si lumini\"...care asteapta un volum de exceptie...recunosc poeta si artista complexa care apara la Paris,\"bec et ongles\" cultura româna!
mille mercis
Imaginea României atât de deformata în Occident m-a miscat de la bun început.
CELEBRATIO(vol.se poate CITI sur google:\"celebratio bibliotheque de livres roumains\")
Acest volum este revolta mea surda ,opozitia neputincioasa la aceasta imagine scandaloasa si pejorativa la adresa României!
Din acest pdv devebise insuportabil \"sa nu laud ,sa nu apar si sa nu cânt\"(sic)...
Ioana Geacar m-a surprins cu acest articol ;O stiam daor de pe agonia.fr si recunosc ca interpretarea ei profunda\"cade din cer\" ,caci sunt cu adevarat izolata ,cu \"harpa mea oarecare pe spate\"
Lectura facuta cartii m-a emotionat caci am recunoscut timbrul unei poete ,fascinata de misterul si lumina cuvintelor ,care a gasit timpul sa se apropie de cartea mea \"angajata\"!
In iunie 2008 volumul a iesit cu o coperta inspirata de Cimitirul vesel si în octombrie 2008 ,unicul meu frate ramas în tara a decedat tragis,ceea ce face din aceasta carte o trista premonitie ,un adevarat supliciu...
Ea era deja destinata unuidoliu(îndeparetari) interminabil de parinti,de prieteni,de tara,un DOR care aici capata alte dimensiuni (chiar si în cazul unui exil reusit...)Ioana a citit aceasta\"RANA\" pe ecranul vietii mele si îi multumesc ...
Marina Nicolaev ,merci pentru analiza pertinenta pe care mi-o atribui cu generozitate.
Recunosc în tine poeta întâlnita pe agonia.fr (unde ramân pentru climatul calm instaurat de catre prietena României,Nicole Pottier-poet,critic,traducatoare etc..)(pe agonia.ro am o problema de \"diacritice...),autoarea unei scriituri moderne,radicale,unde dorinta si senzualitatea locuiesc în voaluri de \"umbre si lumini\"...care asteapta un volum de exceptie...recunosc poeta si artista complexa care apara la Paris,\"bec et ongles\" cultura româna!
mille mercis
0
IGMarina, am aflat că sunt câțiva români acolo, ca si-n alte locuri ale lumii, care evidențiază prin comportamentul lor o bună imagine a noastră, fără să fie angajați să facă asta și mi-a plăcut această modestie a lor și mândrie națională purtată cu ei în lume. Ce bine că ai sesizat acest aspect!
Angela, îți cunoșteam numele dinainte de 89. \"Recidiva\" ta am primit-o cu emoție grație \"prietenei României\" cum o numești tu așa afectuos pe Nicole. Ea mi-a trimis cartea acum citeva luni. Amintesc aici postfata atât de bine elaborată pe care Nicole a adăugat-o cărții tale: UNE POÉSIE SALVATRICE TOUT
AUTANT QU’UN CRI DU COEUR și astfel se intâlnesc două puncte de vedere, din țările tale: \"Roumaine, femme, et poète: au travers de ses trois composantes,
Angela Nache Mamier livre un très bel hommage à son pays, ses racines
et ses ancêtres, ainsi qu’à la Vie toujours porteuse d’espoir et de lumière,
en une lyrique parfaitement achevée et contenue, toute en dignité et clairvoyance
loin des clichés et de tout sentimentalisme débordant. Célébration
et témoignage tout à la fois, empli d’humanisme, ancré dans la réalité
comme l’est notre pain quotidien. Une poésie salvatrice tout autant
qu’un cri du coeur.\"
N-am tradus citatele din \"Celebratio\", nici din postfață pentru că românii sunt și francofoni...
Mă bucur că te-a surprins fericit această cronică,
ne mai citim!!!
Angela, îți cunoșteam numele dinainte de 89. \"Recidiva\" ta am primit-o cu emoție grație \"prietenei României\" cum o numești tu așa afectuos pe Nicole. Ea mi-a trimis cartea acum citeva luni. Amintesc aici postfata atât de bine elaborată pe care Nicole a adăugat-o cărții tale: UNE POÉSIE SALVATRICE TOUT
AUTANT QU’UN CRI DU COEUR și astfel se intâlnesc două puncte de vedere, din țările tale: \"Roumaine, femme, et poète: au travers de ses trois composantes,
Angela Nache Mamier livre un très bel hommage à son pays, ses racines
et ses ancêtres, ainsi qu’à la Vie toujours porteuse d’espoir et de lumière,
en une lyrique parfaitement achevée et contenue, toute en dignité et clairvoyance
loin des clichés et de tout sentimentalisme débordant. Célébration
et témoignage tout à la fois, empli d’humanisme, ancré dans la réalité
comme l’est notre pain quotidien. Une poésie salvatrice tout autant
qu’un cri du coeur.\"
N-am tradus citatele din \"Celebratio\", nici din postfață pentru că românii sunt și francofoni...
Mă bucur că te-a surprins fericit această cronică,
ne mai citim!!!
0
NAPlaton spunea ca \"Nu sântem nascuti pentru noi ci pentru patria noastra\"
Am înteles mai bine de aici de departe, ce vroia sa spuna...fara a cadea in semanatorism,fara a deveni (cum ar zice marele meu prieten ès lettres -poetul Ioan Pop Barassovia)\"burebistara\" ori \"mioritara\"...
Aceste volume \"patriotice\" -Dolor aparut in 2007(o\"Tiganiada tragica\") si Celebratio - sunt \"neprogramate\" au tâsnit din interior ,gata scrise,dupa o \"tacere\" de 20 de ani...când am luat decizia curajoasa de a ma îndeparta de lumea turmenatata a orgoliilor si bataliilor culturale...
eticheta de \"solitara\" este nespus de salutara...
Gastile literare sunt in general cinice si fac o literatura de \"grupir\"...
Ne protejam cum putem ,fragilitatea naturii cu care suntem înzestrati...ne dirijeaza instinctul de supravietuire...
Lectura ta încurajatoare (si cea a unui grup de oameni luminati ,care au avut bunavointa sa creada în mine) sunt datatoare de lumini,ma \"înflacareaza\" pur si simplu...
Nicole ,Marina,Ioana(lista e lunga si vreau sa fiu discreta...)m-au \"readus \"acasa ,de-a binelea,încat ma simt acum \"ca acasa\" si aici la Sète -Frontignan si la Brasov...
E ca si cum nu am plecat niciodata,sunt înca în trenul care ma aduce pe pamântul Frantei ,se apropie ,se apropie fara zgomot si poate ca în curând voi îndrazni sa cobor si sa \"va spun \" ceea ce vad...
Observ ca poezia româna este prezenta,plina de nenumarate talente ,cu care \"dialoghez\" in mod virtual ,gratie internetului...
Deci nu mai sunt chair atât \"solitara ,dârza si libera\" cum ma caracteriza in cronica recenta a domniei sale despre Celebratio,dl. Virgil Borcan!!!!(revista Astra oct. 2008)
Am înteles mai bine de aici de departe, ce vroia sa spuna...fara a cadea in semanatorism,fara a deveni (cum ar zice marele meu prieten ès lettres -poetul Ioan Pop Barassovia)\"burebistara\" ori \"mioritara\"...
Aceste volume \"patriotice\" -Dolor aparut in 2007(o\"Tiganiada tragica\") si Celebratio - sunt \"neprogramate\" au tâsnit din interior ,gata scrise,dupa o \"tacere\" de 20 de ani...când am luat decizia curajoasa de a ma îndeparta de lumea turmenatata a orgoliilor si bataliilor culturale...
eticheta de \"solitara\" este nespus de salutara...
Gastile literare sunt in general cinice si fac o literatura de \"grupir\"...
Ne protejam cum putem ,fragilitatea naturii cu care suntem înzestrati...ne dirijeaza instinctul de supravietuire...
Lectura ta încurajatoare (si cea a unui grup de oameni luminati ,care au avut bunavointa sa creada în mine) sunt datatoare de lumini,ma \"înflacareaza\" pur si simplu...
Nicole ,Marina,Ioana(lista e lunga si vreau sa fiu discreta...)m-au \"readus \"acasa ,de-a binelea,încat ma simt acum \"ca acasa\" si aici la Sète -Frontignan si la Brasov...
E ca si cum nu am plecat niciodata,sunt înca în trenul care ma aduce pe pamântul Frantei ,se apropie ,se apropie fara zgomot si poate ca în curând voi îndrazni sa cobor si sa \"va spun \" ceea ce vad...
Observ ca poezia româna este prezenta,plina de nenumarate talente ,cu care \"dialoghez\" in mod virtual ,gratie internetului...
Deci nu mai sunt chair atât \"solitara ,dârza si libera\" cum ma caracteriza in cronica recenta a domniei sale despre Celebratio,dl. Virgil Borcan!!!!(revista Astra oct. 2008)
0
NP\"Celebratio\" vorbeste despre o Romanie autentica si profunda pe care o poarta toti in strafundul sufletului, departe de cliseele si de imaginile dezolante ale comunismului si ale post-comunismului. Fara a cadea intr-un folclor ieftin, acolo gasim adevaratele valori ce genereaza mandria de a fi si demnitatea fiecarui roman. Exista mai multe niveluri de lectura; cel pe care l-am ales predilect in prezentarea pe care i-am facut-o cartii in Franta a fost exact acesta: radacinile, substratul romanesc de-a lungul farmecului inefabil si acest lirim discret care traverseaza fiecare poem.
Denumirea \"ghid poetic al traditiilor romanesti destinat francezilor\" m-a facut sa zambesc.:) Intr-adevar, daca francezii au descoperit o parte a civilizatiei romanesti, toti romanii prezenti s-au regasit in aceste valori, cu multa emotie si mare mandrie. Sa nu uitam ca exista o cultura romaneasca de exil a carei patrie este limba si civilizatia romana.
Denumirea \"ghid poetic al traditiilor romanesti destinat francezilor\" m-a facut sa zambesc.:) Intr-adevar, daca francezii au descoperit o parte a civilizatiei romanesti, toti romanii prezenti s-au regasit in aceste valori, cu multa emotie si mare mandrie. Sa nu uitam ca exista o cultura romaneasca de exil a carei patrie este limba si civilizatia romana.
0
NAAm cunoscut-o pe Nicole Pottier din intâmplare pe agonia.fr,uimita de comentariile ei profunde si atât de avizate în ceea ce priveste cultura si civilizatia româna!
Ea e capabila sa vorbeasca despre Romania ore în sir ,cu acelasi patos cu care vorbim noi despre cultura franceza!
In seara prezentarii cartii mele la biblioteca din orasul de aici ,mi-am permis în concluzie sa spun ca datorita eruditiei ei ,seara a fost plina de sens,grea de sens ,si intreaga asistenta am fost toti uniti,într-o reala stare de gratie ,toti FRANCO-ROMANI!
Spre deosebire de radio ori tv ,francezii din anturajul meu simt o adevarata duiosie pentru Romania si toti viseaza sa viziteze tara noastra,oamenii ei demni
P.S:Cei care critica exilatii,uita ca \"voyager c\'est exister\" ,aceste persoane uita parcursul lui Cioran,Brancusi,Enescu,Bondane,Celan Tzara etc... Europa nu a ajuns înca la urechile acestor persoane?
Aceleasi persoane cred ca este usor aici,ca e de ajuns sa sosesti si sunt câinii cu colaci în coada?
Plecarea este un pariu ,un salt în vid ,un curaj de a se depasi ,o aventura existentiala...reusita nu este obligatorie la capatul acestei încercari...
Cei ce revin nu îsi mai gasesc locul ,vor trai cu doua tari si doua radacini sub talpi(cel care se întoarce e rau primit în caz de esec!!!!)
Europa nu deschide largi bratele ,dramele umane sunt la tot pasul dar si unele reusite care lasa loc sperantei...
Premiantul Goncourt 2007 cita cu emotie (revista Lire) si uimire senzatia uluitoare pe care a trait-o la Brasov ,unde coada la librarie unde semna autografe i s-a parut interminabila(ceea ce nu i s-a mai întâmplat în alte parti în lume pe unde a maifost invitat!
De atunci am crescut cel putin un centimetru de mândrie legitima!
)
Ea e capabila sa vorbeasca despre Romania ore în sir ,cu acelasi patos cu care vorbim noi despre cultura franceza!
In seara prezentarii cartii mele la biblioteca din orasul de aici ,mi-am permis în concluzie sa spun ca datorita eruditiei ei ,seara a fost plina de sens,grea de sens ,si intreaga asistenta am fost toti uniti,într-o reala stare de gratie ,toti FRANCO-ROMANI!
Spre deosebire de radio ori tv ,francezii din anturajul meu simt o adevarata duiosie pentru Romania si toti viseaza sa viziteze tara noastra,oamenii ei demni
P.S:Cei care critica exilatii,uita ca \"voyager c\'est exister\" ,aceste persoane uita parcursul lui Cioran,Brancusi,Enescu,Bondane,Celan Tzara etc... Europa nu a ajuns înca la urechile acestor persoane?
Aceleasi persoane cred ca este usor aici,ca e de ajuns sa sosesti si sunt câinii cu colaci în coada?
Plecarea este un pariu ,un salt în vid ,un curaj de a se depasi ,o aventura existentiala...reusita nu este obligatorie la capatul acestei încercari...
Cei ce revin nu îsi mai gasesc locul ,vor trai cu doua tari si doua radacini sub talpi(cel care se întoarce e rau primit în caz de esec!!!!)
Europa nu deschide largi bratele ,dramele umane sunt la tot pasul dar si unele reusite care lasa loc sperantei...
Premiantul Goncourt 2007 cita cu emotie (revista Lire) si uimire senzatia uluitoare pe care a trait-o la Brasov ,unde coada la librarie unde semna autografe i s-a parut interminabila(ceea ce nu i s-a mai întâmplat în alte parti în lume pe unde a maifost invitat!
De atunci am crescut cel putin un centimetru de mândrie legitima!
)
0
NAPentru ca azi am aflat vestea trista a decesului Dlui Artur Silvestri,tin sa îi multumesc caci datorita generoasei sale propuneri de editare a cartii CELEBRATIO ,acest mic volum a vazut lumina zilei...Subtitlul \"Ma Roumanie mystérieuse\" era ideea domniei sale ,la care nu m-am opus ,caci sa bonne foi era imensa,\"oceanica\"...
Nu ne cunosteam ,întamplarea a facut ca a scris despre versurile mele în Luceafarul (1981) vreo 5 rânduri de apreciere si când am \"reaparut\"(în ian.2008) dupa 20 de ani,a fost (împreuna cu dl.A.I.Brumaru )nespus de atent la scrierile mele,m-a publicat ,m-a încurajat cu o pasiune de adevarat Mecena,dezinteresat si nespus de liber de spirit...ca totii editorii mei de altfel...
Scriitor complex,spirit enciclopedic ,eu nu am tinut cont decât de prezent si stiu ca dorea sa umple satele si orasele de carti,avea proiecte faraonice pentru multiplele reviste de cultura lansate pe internet,încuraja multi dintre tinerii scriitori ,a re-gândit literatura si poate ca a suferit de aceasta neîntelegere,datorita unor vremuri tulburi ,care nu mai termina avec \"la chasse aux sorcières\"(sunt pure intuitii caci nu am avut ocazia sa discut direct cu domnia sa decât prin e-mail interposé!
Timpul va fi cel mai bun judecator ,partea pozitiva va fi mult mai substantiala,a fost o constiinta a timpului sau ,controversata ,dar cine e perfect?
Céline,Cioran,Eliade si atâtia altii au fost pusi la zid...sa ne imaginam în locul lor macar o secunda...Ultimul în data Kundera...
In orice caz ,noi ,scriitorii din strainatate suntem \"vampirizati\" caci am parasit Romania(nu de toata lumea ça va de soi!!!)
Artur Silvestri visa sa ne reuneasca în revistele sale on line si credea ca este posibil ca aceste forte \"risipite \" peste tot în lume sa Existe din nou ,prin si pentru cultura româna ,pe care o reprezentau ,fiecare dupa puterile sale...
Sa speram ca isi va gasi \"la sérénité et la joie\" ,eu l-am cunoscut \"honnête et franc\"si cred ca a încercat sa dea lumii le meilleur de lui-même,pâna la epuizare!
Sa lasam Timpului facultatea de Judecator...qui fera la part des choses ...El apartine de acum înainte istoriei literare...
Nu ne cunosteam ,întamplarea a facut ca a scris despre versurile mele în Luceafarul (1981) vreo 5 rânduri de apreciere si când am \"reaparut\"(în ian.2008) dupa 20 de ani,a fost (împreuna cu dl.A.I.Brumaru )nespus de atent la scrierile mele,m-a publicat ,m-a încurajat cu o pasiune de adevarat Mecena,dezinteresat si nespus de liber de spirit...ca totii editorii mei de altfel...
Scriitor complex,spirit enciclopedic ,eu nu am tinut cont decât de prezent si stiu ca dorea sa umple satele si orasele de carti,avea proiecte faraonice pentru multiplele reviste de cultura lansate pe internet,încuraja multi dintre tinerii scriitori ,a re-gândit literatura si poate ca a suferit de aceasta neîntelegere,datorita unor vremuri tulburi ,care nu mai termina avec \"la chasse aux sorcières\"(sunt pure intuitii caci nu am avut ocazia sa discut direct cu domnia sa decât prin e-mail interposé!
Timpul va fi cel mai bun judecator ,partea pozitiva va fi mult mai substantiala,a fost o constiinta a timpului sau ,controversata ,dar cine e perfect?
Céline,Cioran,Eliade si atâtia altii au fost pusi la zid...sa ne imaginam în locul lor macar o secunda...Ultimul în data Kundera...
In orice caz ,noi ,scriitorii din strainatate suntem \"vampirizati\" caci am parasit Romania(nu de toata lumea ça va de soi!!!)
Artur Silvestri visa sa ne reuneasca în revistele sale on line si credea ca este posibil ca aceste forte \"risipite \" peste tot în lume sa Existe din nou ,prin si pentru cultura româna ,pe care o reprezentau ,fiecare dupa puterile sale...
Sa speram ca isi va gasi \"la sérénité et la joie\" ,eu l-am cunoscut \"honnête et franc\"si cred ca a încercat sa dea lumii le meilleur de lui-même,pâna la epuizare!
Sa lasam Timpului facultatea de Judecator...qui fera la part des choses ...El apartine de acum înainte istoriei literare...
0
Este o militantă adevărată ce luptă cu o arma sa proprie: Cuvântul.
Așa cum au afirmat și Prof. Anne et Frédéric Miquel(Scriitori din Montpellier)în prezentarea volumului anterior \"Dolor\":
\"Suntem sensibili la accentul de revoltă al cărții.
Aceste poeme sunt acțiune, putere a Cuvântului care crează o lume, cum zice Geneza. Sunt cu atât mai emoționante cu cât angajamentul lor evită discursurile lungi, demonstrațiile patetice care dau lecții : în timpul și după dictatura lui Ceaușescu, aceste versuri lasă să se întrevadă ceea ce mulți uită să privească, cotidianul plin de cruzime al unui popor în derivă. Câteva instantanee, care sunt în același timp viziuni revelatoare, au darul antitezelor, contrastelor evidente, valorând de o mie de ori mai mult decât mii de analize politice sau istorice.\"
și acestui volum i se pot acorda gradele unei viziuni estetice superioare asupra vieții și morții, în contextul actual.
Felicitări, Ioana Geacăr!
BRAVO, Angela Nache-Mamier!