Devis Grebu – Expoziție la Institutul Cultural Român din Tel-Aviv
\"Ochiul și lucrurile: O întâlnire miraculoasă\".
MBNée à Jassy, Roumanie. Immigrée en Israël 1980. Doctorat en linguistique,1991,Université de Paris VIII. Présidente de L'Association des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du Comité Directeur du Centre de Recherches sur la Poésie Francophone Contemporaine de l'Université de Haifa (CRPFC) (1998-2010). Dirige l'Atelier de traduction de la poésie dans le cadre du CRPFC (1998-2010). Rédactrice en chef de la revue "Continuum" - Revue de l'Union des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du comité de rédaction de la revue "Poésie et art" - revue du Centre de Recherche sur la Poésie Francophone (1998-2010). Traductrice de Benjamin Fondane, d'Amos Oz et de Ronny Someck. Prix "Ilarie Voronca" en 2001 pour le volume "Oublier en avant" (Rodez, France). Prix "Hélène Jacques-Lerta" en 2006 pour le volume "La lumière et ses ombres", (Clermont-Ferrand, France) Prix "Ianculovici" en 2009 (Haifa, Israel) Chevalier dans l'ordre des Palmes Académiques, 2003, pour services rendus à la culture française. LIVRES * La Voix, Elle, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1993. * Absens, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1996. * Oublier en avant, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2002: Prix Ilarie Voronca (Rodez, France, 2001). * Pjesme, Zagreb, Croatian P.E.N. Center Publisher, 2005 * La lumière et ses ombres, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2006: Prix "Hélène Jacques-Lerta" (Clermont-Ferrand, France) * Uitarea dinainte (traduction en roumain de Oublier en avant), ed. Vinea, Bucuresti, 2007. * Désert aveugle (livre d'artiste avec Irene Scheinmann), poèmes, Ed. Transignum, Paris, 2008 * Absens, (traduction en roumain de Absens ), poèmes, ed. Vinea, București, 2009. * Presque-v'île, poèmes, Ed. Caractères, Paris, 2009. * Sable (livre d'artiste avec le poète irakien Salah Al Hamdani et le peintre français Robert Lobet), Ed. De La Margeride, France, 2009. * Lichkoah et ma ché'ykré (לישקוח את מה שיקרה)(traduction en hébreu de Oublier en avant), poèmes, Ed. Even Hoshen, Tel Aviv , 2009. TRADUCTIONS PROSE: * Catherine Durandin, O moarte românească, roman, Galați, Ed. Porto-Franco, 1993 (traduit du français: Une mort roumaine, Paris, Ed. Guy Epaud, 1988). * Amos Oz, Să nu pronunți: noapte, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, 1997; Ed. Humanitas (Raftul Denisei) 2010 (traduit de l’hébreu: אל תגידי לילה) * Amos Oz, Cutia neagră, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, traduit de l’hébreu קופסה שחורה (La boîte noire), 2002, 2005. POESIE: * Ronny Someck, Constat de beauté, Ed. Phi, 2008 (traduit de l’hébreu). * Raquel Chalfi, Camélèon ou le principe d'incertitude, Ed. L'arbre à Paroles, 2008 (traduit de l'hébreu). * Miron C. Izakson, L’homme connaît toute nostalgie, poèmes, trad. par Colette Salem, Isabelle Dotan, Marlena Braester et Michel Elial, éd. Caractères, 2008 (traduit de l’hébreu). ANTHOLOGIES: * Richesses du livre pauvre , anthologie établie par Daniel Leuwers, Ed. Gallimard, France, 2008. * Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde, anthologie établie par Stéphane Bataillon, Sylvestre Clancier et Bruno Doucey, Collection « Anthologie Seghers », Editions Seghers, France, 2008. * A sea of voices - Women poets in Israel, Edited by Marjorie Agosin, Sherman Asher Publishing, USA, 2008. * La voix de la Méditerranée - Anthologie établie par Maithé Valles-Bled, Editions Clapas, France, 2008 * Ultima generație, primul val, Muzeul Literaturii Române, București, 2005 POEMES PUBLIES DANS DES REVUES Aujourd'hui poème (en français), Le journal des POETES (en français), Autre Sud (en français), L'arbre (en français), Migraphonies (en français), Sources (en français), Iciélà (en français), Poesie@Art (en français), Athanor (en français), Continuum (en français), Approches (en français), Francopolis (en français); Yton77 (en hebreu), Shevo (en hebreu), Ha'aretz (en hebreu), Ktovet (en hebreu); Luceafarul (en roumain), Hyperion (en roumain), Antiteze (en roumain), Feed Back (en roumain), Plumb (en roumain), Izvoare (en roumain), Acum (en roumain); Conta (en roumain), Literra (en roumain, espagnol, croate, portugais); Ariel (en anglais); Tierra Adentro (en espagnol), Álora, la bien cercada (en espagnol). Plusieurs POEMES de Marlena Braester ont été TRADUITS en anglais, arabe, roumain, espagnol, italien, portugais, croate, russe, hébreu. REFERENCES CRITIQUES : Jean-Claude Villain (Autre Sud), Rose-Marie François (Le Mensuel littéraire et poétique), Lionel Ray (Aujourd'hui poème), Marie Laure Vallée (E-Novateur), Françoise Han (L'Humanité), Philippe Païni (Résonance Générale), Eric Brogniet (Sources), Christian Hubin (Poésie et Art), Joel Bastard (Continuum), Jacqueline Michel (Poésie et Art), Bernard Mazo (Texture), Anne Mounic (Temporel), Serge Martin, Bluma Finkelstein (Continuum), *** (Décharge - revue de poésie), Avi Elias (Yton 77), Liviu Moscovici (Viața Noastră), Luiza Carol (Bună Dimineața,Israel), Ion Cristofor (Scriitori din Țara Sfântă, Francofonie și dialog), Liviu Comșia (Oglinda Literară, Contrasens), Marina Nicolaev (Revista Noua), Daniel Leuwers (Poésie première - à paraître). INVITATIONS A DES FESTIVALS INTERNATIONAUX: * La Biennale internationale de poésie, Liège (Belgique), 2005, 2007, 2010. * Le festival international de poésie, Namur,(Belgique),2006. * Le festival international de poésie, Zagreb (Croatie), 2005. * Le festival international de poésie, Lodeve (France), 2008. * Le festival international de poésie "Nopti de poezie la Curtea de Arges" (Roumanie), 2007. * Le festival international de poésie "Nissan" de Maghar (Israel), 2003-2011. * Le festival de poésie "Shira ba'midbar", Sde Boker (Israel), 2006, 2007, 2010. * Le festival de poésie de Metula (Israel), 2009 * Le festival de poésie "Le Printemps des Poètes" Bucarest (Roumanie), 2009. * Le festival "Kisufim", Mishkenot Sha’ananim, Jerusalem (Israel), 2009. * Le festival "Zile si nopti de Literatură", Neptun (Roumanie), 2011
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu_ph_cv.gif\")
Cu sprjinul Serviciului Cultural al Ambasadei Române din Israel, Institutul Cultural Român din Tel Aviv a organizat o expoziție a artistului evreu de origine română Devis Grebu.
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu_01.jpg\")
Devis Grebu este mai puțin cunoscut publicului românesc, deși a făcut o carieră internațională demnă de invidia oricărui artist plastic.
Născut la București în 1933, absolvă Institutul de Artă Plastică \"Nicolae Grigorescu\", secția pictura, și părăsește Romania în 1964 din \"dezgust fată de regimul comunist\".
Cartea sa de vizită cuprinde trei calități: pictor, ilustrator, desenator. În aceasta ordine.
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu07.jpg\")
\" Am primit la Institut o profundă pregatire profesională și tehnică în domeniul picturii. Acest lucru mi-a dat posibilitatea de a trece spre alte categorii, de pildă ilustrația, scenografia sau crearea de mari expoziții pentru ambasade, ministere sau instituții internaționale, timbre postale sau chiar grafica de design, desene pentru presă, ilustrații de cărți pentru copii și adulți, afișe publicitare\".
Timp de un deceniu a lucrat la Tel Aviv. S-a stabilit apoi la Paris, devenind cetățean francez.
Accede la statutul de star în America, datorită ilustrațiilor de presă publicate în cele mai importante ziare și reviste: New York Times, Washington Post, Newsweek, International Herald Tribune. A colaborat și la reviste europene: L\'Express, Le Monde, Le Point, Le Figaro, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Le Monde diplomatique. A ilustrat peste 40 de cărți apărute la renumite edituri, printre care Gallimard, Seuil, Hachette, Random House, Viking-Penguin. Numele sau figurează in Who\'s Who al celor mai buni ilustratori din lume.
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu06.jpg\")
\" Am locuit o bună parte din viață în Statele Unite din oportunism, fără să apreciez mentalitatea americană care mă enerva și continuă să mă enerveze și astăzi. Este vorba, fără îndoială, de un oportunism artistic. Acolo, dacă ai cu adevarat valoare, te poți realiza rapid și în cel mai înalt grad\".
Pentru ilustratorul Devis Grebu, America a fost rampa de lansare. A revenit în Franța fiind cineva, după ce plecase din România, cum spune, ca un nimic, ca un obiect.
\"Chiar dacă de la cultura și mentalitatea americană vin multe ponoase pe care această Europa le adoptă și le imită acum, Statele Unite m-au tratat cu multă deschidere. Europenii au preluat întotdeauna un artist care s-a afirmat în Statele Unite și i-au permis să se manifeste în același domeniu. Ca urmare a faimei dobândite peste Atlantic, am ajuns, cetățean francez fiind, un star în Franța. \"
Lucrările lui au fost expuse în prestigioase muzee și galerii de artă. A avut expoziții personale în Germania, Franța, Israel, Elveția, Italia, România și Statele Unite.
În expoziții de grup a participat în: Japonia, Belgia, Elveția, Franța, Italia, România, Iran, Israel, și Statele Unite. Este prezent în colecțiile permanente din \"Basel Museum of Cartoon Art\".
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu08.jpg\")
În anul 2004 Ambasada Română de la Beijing (China) i-a organizat o mare expoziție.
Devis Grebu a predat la Universitatea Columbia, Parson\'s School of Design, precum și la alte universități. În prezent predă la Facultatea de Arhitectură din București.
În 1989 editura Rizzoli a publicat la New York o elegantă monografie, cuprinzând desenele și ilustrațiile lui: \"Through an Artist\'s Eye\". Este a doua carte consacrată unui artist de origine română, după cea dedicată lui Brâncuși.
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu02.jpg\")
A revenit în România în anul 2001, după 37 de ani de exil. Colaborează cu numeroase publicații românești: Devis Grebu este în prezent ilustrator-editorialist la jurnalul Cotidianul și la revista \"Idei in dialog\" din București. A realizat decorurile pentru piesa LOLITA în regia Cătălinei Buzoianu și prima serie de timbre poștale \"Arta Afișului” pentru Romfilatelia.
![\"Image](\"http://img.photobucket.com/albums/v496/codruta/grebu03.jpg\")
Cum sa citezi
marlena braester. “Devis Grebu – Expoziție la Institutul Cultural Român din Tel-Aviv.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/10/devis-grebu-expozitie-la-institutul-cultural-roman-din-tel-avivComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VSIti multumesc ca mi-ai dat ocazia sa aflu despre un artist necunoscut mie, desi a lucrat si in Israel.
Dar, spui tu- \"A revenit în România în anul 2001, după 37 de ani de exil.\" Oare?
MBUna din definițiie exilului după DEX:\"Părăsirea, plecarea voluntară a cuiva din propria lui țară\"
VS
Cateva nedumeriri:
- Ce inseamna \" artist evreu de origine romana \" si care ar fi deosebirea fata de \" artist roman de origine evreiasca \"?
- Spui ca timp de un deceniu a lucrat la Tel Aviv. In aceasta perioada a fost cetatean Israelian? Mai este, a renuntat la cetatenie?
- Il consideri un artist \" cetatean al lumii\", sau \" francez\", sau \" roman\"? Cum se considera el? In arta acesta apartenenta s-ar putea sa fie irelevanta, dar observ chiar in declaratiile artistului o ostilitate fata de \" mentalitatea americana\".
- Mi-ar fi placut sa citesc si opinia ta despre expozitie, poate o referire la anumite tablouri. Ilustratiile aduse de tine mi-au placut.
- Daca te intereseaza si alti artisti cu radacini romanesti, de curand a avut loc la Haifa o reusita expozitie a Lianei Saxone Horodi, iar in prezent, la Jaffa (Yaffo), la Galeria Horace Richter, vei putea vizita, pana pe 10.10 05, expozitia lui Itzhak Kaufmann- ReDMajor, pictorul e nascut la Iasi si a parasit Romania la 14 ani.
Si, nu de mult , tot la Haifa, a avut loc expozitia regetatului sculptor Tuvia Iuster, din Ein Hod.
Vlad Solomon