Bela Lugosi, actorul înmormântat în costumul lui Dracula
Cristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în presa scrisă (www.redesteptarea.ro), precum și cea de realizator de emisiuni la Tele Europa Nova. Este coordonator al paginii culturale a "Redeșteptării" și realizator al emisiunilor culturale "Paranteze deschise" si "Arte". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 5 iunie 2007 Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru volumul "Pasajul discret", Editura "Anthropos" Timișoara, 2011 (editor: Lucian Alexiu) Laureat al Premiului național de jurnalistică pe anul 2005 oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); în anul 2004, la Timișoara, a primit Premiul "VIP în Banat" pentru jurnalistică (editorial). Este membru fondator al Clubului Cultural "Pro Arte" și al Cenaclului literar "Cuvinte românești", actualmente "Banat". Este redactor al revistei culturale "Banat". Are publicate urmatoarele cărți: "Sens giratoriu" - 2002, editoriale, "Timpul, astfel fragmentat" - 2003, proză, "Anii cinematografului" - 2004, miniroman, "Clipa magică" - 2005, interviuri culturale (toate la Editura Dacia Europa Nova Lugoj) "Înotătorii din ziduri" - proza (editura "Hestia", Timișoara, 2005) "Scrisori din Republica Utopia" - eseuri, editoriale (Editura Nagard, 2006) "Intra muros" - reportaje (Editura Anthropos, Timisoara, 2006) "Semnul Atlantului" - proze (Editura Anthropos, Timisoara, 2007) "Ars longa" - interviuri culturale (Editura Nagard - 2007) "Freddy Stauber, Logic... și pasiunile vieții" - biografic (Editura Nagard - 2009) "Pasajul discret" - eseuri critice (Editura Anthropos, Timisoara, 2011) Prezente in volume colective: "Antologia proza.ro" (Editura Paralela 45, Pitesti, 2006) Almanahul estival science fiction 2007 (editat de revista Helion) Referinte in: "Timisoara literara" - Dictionar bio-bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - filiala Timisoara autori: Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraiescu (Editura Marineasa Timisoara 2007 și ediția a II-a, 2008) "Scriitori si carti" - Livius Petru Bercea (Editura Nagard 2008) "Itinerar critic" - Livius Petru Bercea (Editura Hestia Timisoara 2008) "Oglinda lui Narcis" - critica literara - Constantin Buiciuc (Editura Marineasa Timisoara 2009 si editia a II-a, 2011) "Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America" - autori: Boris Crăciun și Daniela Crăciun - Costin - pag. 228 (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011) A publicat poezie, proză, eseuri și mai ales cronică de carte în revistele timișorene "Orizont", "Orient Latin", „Paralela 45” – suplimentul cultural al cotidianului „Renașterea bănățeană”, "Paradox", "Ulysse", "Tibiscus" - suplimentul "Argonauții", precum și în "Cuvinte românești" și "Banat" - Lugoj, "Reflex","Banatul montan" - Resita, "Cafeneaua literară" - Pitești, "Oglinda literară" – Focșani, "Hyperion" - Botoșani, "Acolada" - Satu Mare, "Interferențe" - Caransebeș, "Arcade" - Strehaia etc. Referințe au apărut în "Orizont" - Timișoara, "Renașterea Bănățeană" -Timișoara, "Paralela 45" - Timisoara, "Reflex" Reșita, "Caligraf" - Drobeta Tr. Severin, "Orient latin" - Timișoara, "Agenda Zilei" - Timișoara, "Prima Oră" - Timișoara, "Ziua de Vest" - Timișoara, "Lamura" - Craiova, "Oglinda literara" - Focsani, "Adevarul" - Bucuresti, "Națiunea" - București, "Arca" - Arad, Radio Timișoara - emisiunea "Viața literară" a poetei Veronica Balaj și "Actualitatea" Lugoj.

Fire aventuroasă, nestatornic în dragoste
Bela Lugosi s-a născut la Lugoj, la 20 octombrie 1882, pe vremea când Banatul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Tatăl său a fost un om cu vază – bancher. Plecat ca voluntar pe front în primul Război Mondial, este rănit de trei ori și ajunge locotenent. După căsătoria cu Ilona Szmik (1917-1920), face marele pas spre America, traversând oceanul un an mai târziu. Fire aventuroasă și nestatornică în dragoste, Bela Lugosi se căsătorește cu o altă Ilona (Montagh) la New York și devine cetățean american în 1931. Un alt mariaj, cu acrița Lilian Arch (1933-1956), îi aduce și mult doritul copil, pe Bela Lugosi junior, născut în 1938.
Decedat în urma unui atac de cord la 16 august 1956 (ce moarte pentru un actor de filme de groază!), a fost înmormântat în costumul complet al lui Dracula, inclusiv capa!
Trei zile – record mondial la mariaj
Bela Lugosi poate fi considerat un recordmen mondial la… divorț, el reușind performanța unui mariaj care a “durat” doar trei zile (29 septembrie – 2 octombrie 1929) cu Beatrice Weeks, o văduvă super-bogată din San Francisco. Motivul? În relația lor exista o a doua femeie!! Căsătoria de trei zile a făcut senzație în presa vremii și i-a adus lui Lugosi o nesperată notorietate.
Situațiile inedite au fost o constantă a vieții sale. Interesant este faptul că, deși lugojeanul nu a primit niciodată mult râvnitul Oscar, actorul Martin Landau a câștigat statueta interpretându-l pe... Bela Lugosi, în \"Ed Wood\". Ironia sorții nu se oprește aici: distinsul actor lugojean a murit sărac în Hollywood-ul care l-a adulat în anii 20-30. Între timp, devenise și dependent de droguri.
Contribuția discretă a lui Frank Sinatra
Interesant este faptul că Bela Lugosi și-a început cariera de film în Germania, în 1919, dar, datorită vederilor lui de stânga (începuse să organizeze un sindicat al actorilor), a fost nevoit să părăsească rapid această țară. În America, patria libertăților visate, Lugosi s-a pomenit în fața unui handicap serios: nu știa limba engleză! Dar memoria sa fantastică l-a ajutat să redea convingător rolurile, cu fiecare cuvânt învățat pe dinafară. Rampa de lansare către luminile Hollywood-ului a constituit-o însă personificarea răului din personajul “Contele Dracula”, pe care l-a interpretat în premieră pe Broadway, în stagiunea teatrală 1927.
Din păcate, rolul care i-a adus gloria i-a adus și decăderea, el fiind considerat incapabil să mai interpreteze o altă partitură. La bătrânețe, ajunsese să interpreteze chiar parodii după acest rol, considerate de unii critici de film drept “jalnice”.
Se spune că atunci când a murit, Bela Lugosi avea o situație financiară așa delicată, încât prietenul Frank Sinatra i-a plătit în mod discret serviciile funerare.
Dracula reînvie… pe mărci poștale!
O renaștere spectaculoasă a legendarului Dracula a avut loc la 30 septembrie 1997, dar nu prin deschiderea cu scârțâit sinistru a unui sicriu capitonat cu pânze de păianjen, ci prin intermediul Poștei Statelor Unite! La acea dată, serviciile poștale americane lansau seria de timbre “Monștrii ecranului”, iar o marcă poștală avea imprimat chipul lui Bela Lugosi (cea cu valoarea de 35 de cenți).
Dependența de drog, mascată sub machiajul gros
Începând cu anul 1943, Lugosi nu se mai afla în postura de a-și alege singur rolurile. Pentru că dependența sa față de droguri începuse să fie vizibilă, el accepta roluri precum cel din “Frankenstein îl întâlnește pe Omul Lup”, în care nu era nevoit să dialogheze și avea fața acoperită de un strat gros de machiaj. Decăderea a continuat, pas la pas cu accentuarea sărăciei. La începuturile anilor ’50, se părea că nimeni nu mai are nevoie de actorul Bela Lugosi, în afara regizorului Ed Wood, un fan al său. În 1955, Lugosi se internează pentru dezintoxicare, dar moare un an mai târziu, în timpul filmărilor la “Planul spațial nr. 9”, regizat de Ed Wood.
Contele umorului negru
După declarația lui Vincent Price, la funeraliile lui Bela Lugosi (înmormântat la Holy Cross Cemetery din Culver City, California), a avut loc un episod de umor negru. Colegul de breaslă Peter Lorre, specialist și el în roluri de groază (“Mâinile lui Orlac” etc.), a avut un șoc când l-a văzut pe Lugosi, mort și îmbrăcat în costumul lui Dracula. El i-ar fi spus lui Price: “nu crezi că ar trebui să-i înfigem un țăruș… doar așa, pentru orice eventualitate?!”
Legenda mai consemnează o coincidență stranie: atunci când a murit, Bela Lugosi citea scenariul “Cortina finală”, scris pentru el de bunul său prieten Ed Wood.
“Ed Wood” avea să fie, de altfel, și titlul filmului său biografic, care pedalează pe ideea unei rivalități dintre Lugosi și Boris Karloff, o altă legendă a peliculelor horror din perioada interbelică. În realitate, cei doi nu prea au avut de-a face unul cu celălat și nu a fost cazul să fie vreo luptă pentru roluri. Ei au apărut chiar împreună, în producția “The body snatcher” din 1945. Se pare că acestă “rivalitate” care n-a avut loc cu adevărat a fost inventată de Lugosi, ajuns la senectute.
Un ultim fapt interesant de consemnat este că reședința lui Lugosi din San Francisco i-a revenit, la mijlocul anilor 90, cunoscutului actor Johnny Depp, fan declarat al personajului Dracula.
Cum sa citezi
Ghinea Nouras Cristian. “Bela Lugosi, actorul înmormântat în costumul lui Dracula.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/05/bela-lugosi-actorul-inmormantat-in-costumul-lui-draculaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
