Gândurile mi se aștern ușor pe hârtie
În ritmul ceasului, parcă-mi dansează stiloul,
Și nu mai aud decât un ticăit nervos.
Ma uit la ceas cu atenție și trec două secunde.
Scriu aceste rânduri, mai trec câteva secunde.
Simt cum energia mi se scurge cu fiecare secundă ce trece,
Cum mintea mi se încețoșează,
Simplele lucruri din cameră încep să dispară
Numai ceasul nemilos se zbate
În ritmul lui.
TIC-TAC! TIC-TAC!