DRAGOBETELE



Iarna –friguroasa zana argintie
Inca-si mai scutura alba mantie
Resturi de zapada pura,stralucie
Anuntand sfarsitul a ei domnie.


Parca natura incepe a misca
Din cojoace Dochia a mai dezbraca,
Mugurii-n padure sparge craca
Alta viata! De-acum raul umple matca.


Toate-naripatele spun: acum e buna,
Doua cate doua ele se aduna
E cap de primavera si se cununa,
Fac cuib si se saruta-n clar de luna.


Mandrele fecioare-si spala trupul
Cu zapada rece s-alunge timpul,
Iar in Dragobete voinici-s ca focul
Chiuind veseli-si cauta norocul.


In sat anul asta-i plin de sarbatoare
Nuntile pornesc intr-o insirare,
Martie da vietii o alta culoare
Iar de ciuda iarna pleaca –n departare.