poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 597 .



Exod
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Itu52 ]

2019-03-26  |     | 



Exod
Mi-am pus în băț o bocceluță
c-un bob mărunt de dor și-o lacrimă de jale.
Am luat un ciur, apoi căușul lădoiului în care
bunicii mei cerneau sudoarea trudei pe ogoare.
Și fac un tur să văz avutul, puținul decimat,
sedus de sărăcia cu care s-a-nhăitat.
Muzeul lucrului trecut umblă ca o stafie
în vreme de stagnare, roade tăcut
speranța gândului de-mbelșugare.
Cu nod în gât și lacrimi de mânie
privesc în lung grădina-nțelenită,
corvoadă nelucrată, fără vigoare,
ajunsă să producă taxe în loc de floare.
Urâte vremuri, scăpate din lozinci,
scrise de astă dată cu sânge în popor,
momit s-aducă morții tribut la fantezia lor.
Mă-ntorc în casă și privesc la poze-ngălbenite,
în minte toate sunt color și curg în filme mute.
Revăd ograda-mbelșugată, fețe zâmbind,
copii zburdalnici și miei săltând in cale,
toate au fost, a fost povara dragă ce-a dispărut in zare.
S-au dus pe rând, care-ncotro, locul s-a pustiit,
schimbat-au țara unii, alții s-au prăpădit.
Mâine, de mă trezesc, voi merge la vecin,
cel luat cu lucrul ce vine să mă vază
în zile de hodină și-mi spune despre toți,
povestea obștii privată-n bucurii,
că asta este soarta locului fără copii.
N-a mai venit de-o vreme,
sigur e ocupat cu munca la hotar
și poate-s lucruri multe de care n-am habar.
Să caut în vitrină cafea ... din ajutoare,
nu e pentru mine, i-o dau cu bucurie,
că am rămas din vremea respectului cu omenie.
Mi-am pus în băț o bocceluță,
pachetul de cafea în ea,
purced la drum că-i lungă calea pasului mărunt,
pornit să-ndeplinească planul ce-n minte s-a născut.
Ajung cu greu în fața porții neschimbate,
dar ce să vezi, i s-a blocat zăvorul, poate s-a rupt!
- Nu-i nimeni bade, au plecat afară. La muncă.
De unde vii? Să te ajut?
- Da, ... da, afară, ... un unchi. Fă-mi rogu-te un bine
și ia povara ce spatele-mi apasă,
să am un drum ușor la-ntorsul către casă.
S-a dus, ..., la muncă, îi cresc copiii, ce să facă.
Munca-i plătită și fără îndoială,
legea-i mai bună ș-acolo-i rânduială.
Înc-o grădină la anu pustiește,
sunt tot mai multe-n număr, satul se tot rărește.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!