Poezia e un atentat celest
de Vicente Huidobro(2009)
1 min lectură
Mediu
Sunt absent, dar în fundul acestei absențe
e o așteptare de mine însumi
și această așteptare e un alt mod de prezență:
așteptarea întoarcerii mele.
Eu sunt în alte lucruri,
eu călătoresc dând puțin câte puțin din viața mea
unor arbori și unor pietre
care m-au așteptat de multe veacuri.
Au obosit de așteptare și s-au culcat.
Eu nu sunt și sunt.
Sunt absent și sunt prezent în ipostaza de-așteptare.
Ei doreau limbajul meu pentru a se exprima
și eu doream limbajul pentru a-i exprima.
Aici e greșeala, greșeala cea cumplită:
Neliniștit și vrednic de plâns
pătrund tot mai deplin în aceste plante,
îmi dezbrac toate veșmintele,
îmi cad cu-ncetul cărnurile moi,
scheletul meu e năpădit de scoarță,
și mă prefac într-un copac. De-atâtea ori
m-am preschimbat în alte lucruri...
E dureros și plin de gingășie.
Aș putea scoate un strigăt dar s-ar speria transubstanțierea.
Trebuie să rămân tăcut. Trebuie s-aștept în tăcere.
Trad. Francisc Păcurariu, Profiluri hispano-americane contemporane, Ed.pentru Literatură Universală,București, 1968
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vicente Huidobro
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Vicente Huidobro. “Poezia e un atentat celest.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vicente-huidobro-0031962/poezie/poezia-e-un-atentat-celestIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
