Biografie

Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării.
Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani.
Setea sa arzătoare de cultură îl determina încă de pe când era elev să comande cărți de poezie în străinătate, din bănuții primiți pentru hrana zilnică. Dintre acestea a mai rămas până în zilele noastre “Leaves of Grass” de Walt Whitman. Era la curent cu tot ce producea literatura franceză mai nou. A și scris despre St. Mallarmé. Fanatismul său ideatic și sentimental nu s-a limitat numai la literatură, ci a cucerit zone neașteptate, cum ar fi sociologia, socialismul și chiar o atitudine inversă, puternic naționalistă. Șt. Petică impune simbolismul și teatrul poetic în literatura noastră. În continuare, folosind cercetările Zinei Molcuț, cităm următoarele plachete edite și inedite ale poetului.
“Fecioare în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor. Poeme” (1902). “Frații” (dramă, 1903).“Morfologia socială” (1903). “Sociologia veche și sociologia nouă” (1903). Postume: “Cântecul toamnei, Serenade demonice” (1909). “Poeme” f.d. “Opere (1938). “Scrieri I (1970), Scrieri II (1974).
Consemnări biografice de Mihai Rădulescu,