Biografie

Serghei Alexandrovici Esenin s-a născut la 3 octombrie 1895 într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi, acest sat, îi poarta numele, Esinino), din Rusia. A început să scrie poezii de la vârsta de nouă ani. Copilul minune al literaturii ruse, în 1912, s-a mutat la Moscova unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. Un an mai târziu s-a înscris Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus și devine un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Beli.
În 1915, Serghei Esenin a publicat primul său volum de poezii, Radumița, urmat curând de “Slujbă pentru morți” (1916). Poeziile sale despre dragoste și despre viața simplă i-au adus un plus de popularitate la acea vreme.
În 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată. Crezînd că revoluția Octombrie din 1917 va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă scurtă, dar, curând, a fost dezamăgit și uneori chiar a criticat regimul bolșevic în poezii ca “Sumbrul Octombrie m-a dezamăgit”, poezii interzise de comuniști.
În septembrie 1918, și-a înființat propria editură numită "Compania de muncă a artiștilor cuvântulului din Moscova."
Dăruit cu frumusețe și cu o fire romantică, se îndrăgostea frecvent. Astfel, într-o scurtă perioadă de timp (1913-1925), a fost căsătorit de cinci ori!
În primăvara lui 1925, un Serghei Esenin foarte aerian o cunoaște și se căsătorește pentru a cincea oară, cu Sofia Andreievna Tolstaia, nepoată a scriitorului Lev Tolstoi. Ea a încercat să îl ajute, dar Esenin a suferit o criză mentală și a fost spitalizat vreme de o lună. Cu două zile înaintea externării, de Crăciun (27 decembrie 1925), și-a tăiat venele de la mână, a scris un poem de adio cu propriul sânge, după care s-a sinucis.
Ultimii doi ani din viața lui Serghei Esenin au fost plini de rătăciri constante și comportament de bețiv, dar a continuat să scrie opere poetice de calitate.