Sonetul 35
de Petrarca(2005)
1 min lectură
Mediu
Prin loc pustiu pasii sa-mi porneasca,
Si-mi port tristetea in singuratate,
Si ochii mi-i indrept in acea parte,
Pe unde nu vad urma omeneasca.
Ca nu am scut mai bine sa-mi fereasca
De ochii lumii focul ce se zbate
In suflet, ca pe chipul meu se poate
Usor citi cea taina sufleteasca.
Ci de-i asa, mi se nazare mie,
Ca munti si ape, campuri si padure
Stiu taina care-i taina pentru lume.
Ca nu-i vreun loc, pe unde sa nu vie
Amorul si, venind, sa nu se-ndure
Sa-mi spuna toate, cate are-a spune.