Scrisoare de bun-ramas
de Mircea Baniciu(2003)
2 min lectură
Mediu
Iubito, cata lume intre noi...
Numaratori de ploi, din doi in doi
Si dintr-un ochi de dor necunoscut
Cate zapezi pe buze ne-au crescut...
Asculta-ma si lasa-ma sa strig
Mi-e frica de-ntamplare si mi-e frig
Si nu mai vreau sa stiu pan-la sfarsit
Cine-a iubit frumos, cine-a gresit,
Cine-a iubit... cine-a gresit...
Cine-a facut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a ramas,
Cine si-a smuls peretii rand pe rand,
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gand,
Cine-a pierdut si cine-a castigat,
De toate-nlantuiti s-au dezlegat\'
Cine-a crezut mai mult in celalalt
Sub cerul prea strain sau prea inalt,
Sub cerul prea strain si inalt...
Iubito, cata lume intre noi...
Numaratori de ploi, din doi in doi
Si dintr-un ochi de dor necunoscut
Cate zapezi pe buze ne-au crescut...
Cand am sa uit cum suna glasul tau
Decat tacerea ce-mi va fi mai rau
Si cum sa pot sub stele innopta
Cand nu mai simt ce-nseamna umbra ta,
Nu simt ce-nseamna umbra ta...
Iubito, cata lume intre noi...
Numaratori de ploi, din doi in doi
Si dintr-un ochi de dor necunoscut
Cate zapezi pe buze ne-au crescut...
Asculta-ma si lasa-ma sa strig
Mi-e frica de-ntamplare si mi-e frig
Si nu mai vreau sa stiu pan-la sfarsit
Cine-a iubit frumos, cine-a gresit,
Cine-a iubit... cine-a gresit...
Numaratori de ploi din doi in doi...
Iubito, cata lume intre noi...
Numaratori de ploi din doi in doi...
Iubito, cata lume intre noi...