Vino!
de Iavorov(2003)
1 min lectură
Mediu
Ochii tăi sunt un cer înstelat
Părul tău - evantai de culori
în amurgul târziu, parfumat.
Suflarea ta proaspătă, de fată
e o adiere din sud, înviată,
zefirul, adormit printre flori.
Vino, ziua e moartă și rece.
În noaptea cu lună părul tău ondulat
spre mine se plece,
mi-adie suflarea-ți în față,
să-mi trezească inima de gheață
în noaptea cu lună, sub cer înstelat.