Corrono nella tempesta del mare

Corrono nella tempesta del mare

Corrono nella tempesta del mare
enormi cinghiali selvaggi,
irrompono urlanti
divorano bianca la spiaggia.
Precipitano valanghe funeste
dal cielo maledetto, sole di nuvole cupe,
mostri d’acqua, di vento e di sabbia.
Si mescola il sangue
al tramonto del sole
e alla grande paura.
pianto di cenere amara,
inaspettata giunge
la morte e porta via
con sé ancora caldo
il cuore della terra.




Aleargã în furtuna mãrii

Aleargã în furtuna mãrii
mistreþi enormi,
se nãpustesc urlând
mâncând cu lãcomie plaja.
Cad avalanºe funeste
din cerul blestemat
insule de nori întuecaþi
monºtri de apã, de vânt, de nisip.
Se amestecã sângele,
cu apusul soarelui
ºi cu frica cea mare.
Plâns de cenuºã amarã,
ajunge pe neaºteptate
moartea, ºi duce
cu ea inima pãmântului,
caldã încã.








Gino Pastega
(Per strade sconosciute/Itinerario poetico, Pe drumuri nestiute/Itinerar poetic)
Editura IDC Press
Cluj Napoca 2007