Fragment
de Evtim Evtimov(2009)
1 min lectură
Mediu
Peisajul sufletului, nu peisajul
trupului, peisajul sufletului
s-a-ntipărit în inima mea.
Cerul, armura lui Dumnezeu,
cerul cenușiu ca o deznădejde,
spânzura de privire. Știam că
sunt singur în mijlocul acestui drum,
numit întâmplător și fără sens
Poezie.
Peisajul sufletului, nu peisajul
trupului. Și-acum aveam un țel.
Și nu mai eram singur
în mijlocul acestui drum care se cheamă
Poezie...