Și tu nu știi ...
de COSTACHE IOANID(2003)
1 min lectură
Mediu
Te prind fiori, te simți murdar ...
Te-a prins păcatul la răscruce.
Și tu nu știi, copil fugar,
c-am fost lovit cu-atât amar
și-am stat în locul tău pe cruce.
Te uiți la Cer, te-ntorci zdrobit.
Nu-i nimenea să te-nțeleagă ...
Și tu nu știi, n-ai auzit
că pentru tot ce-ai săvârșit
Eu am primit pedeapsa’ntreagă !
O, cât ai vrea să fii curat
și să începi o viață nouă !
Și tu nu știi, tu n-ai aflat
că pentru tine Mi-am lăsat
străpunse mâinile-amândouă.
Þi-a spus un duh neânțelept
că nu mai poți găsii iubire.
Și tu nu știi că tot ce-aștept
e doar să vii să-mi cazi la piept
cu un cuvânt de mulțumire ...
Ce fericiți sunt frații Mei,
toți cei iertați de fapte rele.
Și tu nu știi, și tu nu vrei
să-ntinzi doar mâna și sî iei
ofranda îndurării Mele.
O, vino dar ! Te chem să vii,
să-ți iei din mâna mea cununa !
și-atunci vei știi ce azi nu știi
c-ai fost al Meu din veșnicii
și ești al Meu pe totdeauna !