Plăcerea tuturora mi-i urâtă...
de Cino da Pistoia(2009)
1 min lectură
Mediu
Plăcerea tuturora mi-i urâtă;
răspund, când lumea, care îmi displace,
mă-ntreabă plicticoasă ce mi-ar place:
- Încăierarea sub cuțit și bâtă!
Mi-ar place sabia în trup vârâtă
și nava în furtuni de s-ar desface
și-un alt Neron să se repeadă-ncoace,
femeia mândră dac-ar fi urâtă!
Mă luminează doar melancolia,
petrecerile mă-ntristează foarte
și-urmez cu-nfrigurare nebunia.
Aș vrea s-adun pe toți ce plâng de-o parte,
stârpind pe cei ce-mi umplu fantezia
în care, scormonind, găsesc doar moarte.
(Traducere C.D. Zeletin, Humanitas 2008)
Tutto ch\'altrui aggrada me disgrada;
ed èmmi a noia e \'n dispiacere \'l mondo.
- Or dunque, che ti piace? - I\' ti rispondo:
- Quando l\'un l\'altro spessamente agghiada:
e piacemi veder colpi di spada
altrui nel volto, e nave andar al fondo:
e piacerebbemi un Neron secondo,
e ch\'ogni bella donna fosse lada.
Molto mi spiace allegrezza e sollazzo:
e la malinconia m\'aggrada forte:
e tutto dì vorrei seguire un pazzo;
e far mi piacerìa di pianto corte,
e tutti quelli ammazzar ch\' io ammazzo
nel fier pensier là dov\' io trovo morte. -
