"un gând al lui iustinian" – 22529 rezultate
0.02 secundeMeilisearchIon Moldoveanu
Ion Moldoveanu (10 ianuarie 1913, Lechința, județul Bistrița Năsăud - 17 mai 1939, Săvădisla, județul Cluj) este un poet. Este fiul Suzanei (născută Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion", care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii", „Vatra", „Eu și Europa", „Gând românesc", „Symposion". Totuși, se simte mai atașat sufletește de prietenii săi de la Mediaș, care promovează în paginile revistei „Lanuri" o poezie de o sensibilitate incontestabil...
1 poezii, 0 proze
Ion Brad
Ion Brad (n. 8 noiembrie 1929, Pănade, județul Târnava-Mare) este un diplomat și scriitor român, exponent al realismului socialist. Primul intre cei noua copii ai taranului Traian Brad si ai Corneliei, nascuta Barna, originara din satul vecin Iclod. Casatorit cu Olimpia Alexandrina Suteu (1952). O fiica, Lia Brad-Chisacof (n.1955) Debutul absolut are loc în 1947 în revista Gând tineresc din Alba-Iulia, cu poezia Te-am visat. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. Absolvent al Facultății de filologie din Cluj (1948-1952). Între 1973-1982 a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Atena. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974. Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din București. 1947 - este distins cu premiul I la concursuri literare pentru lucrările Proza lui Pavel Dan și Serghei Esenin și revoluția rusă 1951 - Premiul "Almanahului Literar pentru amplul poem epic "Cincisutistul" 1953 - “Diploma de onoare” pentru poezie...
11 poezii, 0 proze
Olavo Bilac
Olavo Bilac s-a nascut pe 16-XII-1865 in Rio de Janeiro, Brazilia si a murit pe 28-XII-1918. Este considerat cel mai mare poet care a scris vreodata in portugheza.Maestru desavarsit al modelarii versului, cu un metru si rime ideal alese, poemele sale sunt naturale, sentimentale si in ciuda constructiei riguroasa a versului nu dau impresia de artificialitate. Tema poetica favorita a lui Olavo a fost fara nici o indoiala stelele.Era fascinat de frumusetea cerului instelat caruia i-a dedicat foarte multe poeme.In sutele sale de poezii, majoritatea sonete, intalnim si alte motive poetice ca iubirea, Dumnezeu, erosul, timpul, eroii, mitologia greaca. Bilac, numit si \"Printul poetilor brazilieni\" este si autorul versurilor imnului national. Ultimele sale cuvinte au fost, conform unui ziar din acea vreme, \"Aduceti-mi o cafea, am de gand sa scriu\"...
10 poezii, 0 proze
Rusu Gheorghe
Sunt un mare pasionat al poeziei lui Goethe. Sunt născut pe 4 noiembrie 1990 in orasul Fălticeni, Județul Sucava. Am termian gimnaziul la sc. nr. 6 Fălticeni "Ioan Ciurea" în 2009 am terminat liceul la colegiul național"Nici Gane" Fălticeni. În prezent sunt student la UPB , facultatea de Automatică și calculatoare. e-mail: rusu_iq@yahoo.com
24 poezii, 0 proze
Romain Rolland
Motivația Juriului Nobel "ca un omagiu adus înaltului idealism al creației lui literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane". Romain Rolland (n. 29 ianuarie 1866, Clamecy, Nièvre — d. 30 decembrie, 1944, Vézelay) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915. Romain Rolland s-a născut la Clamecy, unde și-a făcut o parte din studiile liceale(1873-1880). În 1884 devine elevul lui Paul Claudel, la Liceul "Louis le Grand" din Paris, iar în 1889 este absolvent al "Școlii Normale Superioare".Își continuă studiile la "Școala franceză" din Roma, unde o cunoaște pe muziciana Malwida von Meysenburg, mare admiratoare a lui Wagner. Se căsătorește cu Clotilde Bréal(1892), de care se va despărți în 1901. Doctor în litere în 1895, este și profesor de istoria artelor la Sorbona (1904 - 1912). Încă din 1901 începe să ducă o corespondență cu Tolstoi. Debutează ca dramaturg în 1895, cu piesa Saint-Louis, urmată de alte piese reunite...
0 poezii, 0 proze
Voltaire (François-Marie Arouet)
Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce se desfășurau în palatele sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke Empirismus și de nou-apărutul deism. În ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist și francmason, Voltaire a...
10 poezii, 0 proze
Robert Choquette
S-a născut la Manchester, New Hempshire, S.U.A., în anul 1905. Gazetar, colaborator la Radio-Canada, președinte al Academiei canadiene-franceze și al Academiei Ronsard. A deținut posturi de seamă, printre care acela de ambasador în Argentina. Poezia lui este un manifest adresat tinerelor generații de a se inspira din natura și peisajul canadian, pe care să le cânte în versuri tonice, virile. Volume : Printre vântoase (1925), Muzeul Metropolitan (1931), Poezii noi (1933), Suită marină (1953), Opere poetice (1956). Robert Guy Choquette, CC, GOQ (April 22, 1905 – January 22, 1991) was a Canadian novelist, poet and diplomat. Born in Manchester, New Hampshire, his family moved to Montreal in 1914. In 1968, he was appointed Canada's ambassador to Paraguay, Uruguay, and Argentina. He served until 1970.[1] In 1968, he was made a Companion of the Order of Canada. In 1989, he was made a Grand Officer of the National Order of Quebec.
1 poezii, 0 proze
Guy Lévis Mano
Guy Lévis Mano, né le 15 décembre 1904 à Salonique en Turquie, mort le 25 juillet 1980 à Vendranges dans la Loire, était un poète, traducteur, typographe, éditeur français. Il fut de 1923 à 1974 sous le sigle GLM un éditeur de poésie. Il est connu aussi sous le pseudonyme de Jean Garamond. Typographe par passion, imprimeur et poète, il compose lui-même et imprime des ouvrages et des plaquettes sur des papiers de grande qualité, avec plusieurs tirages dont certains sur des papiers de couleur pastel unie. Ses ouvrages sont fréquemment illustrés par des dessinateurs et des peintres aujourd'hui célèbres. Il attache un grand prix au choix des caractères, à la mise en page - en harmonie avec le support papier - et à l'illustration, ce en quoi il est un éditeur innovant. Il est également traducteur de poètes étrangers, espagnols notamment. Poète lui-même, son œuvre, qu'il édite tout au long de sa vie, est profondément marquée par cinq années de captivité en Allemagne comme prisonnier de...
1 poezii, 0 proze
Jean Marot
Jehan Desmaretz, alias Jean Marot (Mathieu, près de Caen, v. 1465 - Paris, v. 1526), écrivain français de la fin du XVe et du début du XVIe siècle, qui fut un poète et grand rhétoriqueur . Jean Marot reçut une éducation négligée. On ne lui fit point apprendre le latin ; mais il y suppléa, autant qu'il fut en lui, en étudiant dans les auteurs l'histoire, la fable et la poésie. Le Roman de la Rose était sa lecture favorite. Sa bonne conduite et quelques vers qu'il avait composés lui méritèrent la protection d'Anne de Bretagne, depuis femme de Louis XII ; il fut son secrétaire en 1506 et son poète en titre ; et, par son ordre, il suivit Louis XII dans ses expéditions de Gènes et de Venise, avec mission expresse de les célébrer c'est ce qu'il fit dans deux poèmes intitulés l'un Voyage de Gênes, l'autre Voyage de Venise, où l'emploi du merveilleux ne nuit en rien à l'exactitude historique. Louis XII mort, il entra au service de François Ier comme valet de garde-robe, et donna à son maître...
1 poezii, 0 proze
Olivier Deck
1962 : naissance à Pau, avec une dent (comme Henri IV et Napoléon). Le grand-père, qui lui n’en avait plus qu’une (dent), prétend que c’est le signe d’un don. Il ne saura jamais, hélas, s’il avait raison. 1964: première cuite, en trempant des boudoirs dans des fonds de champa-agne. 1966: mauvais millésime. 1968 : trop petit, regrets éternels. Souvenirs de gens dans les rues. D‘un oncle qui marchait pieds nus. 1969: découverte, grâce à l\'instituteur, de Peer Gynt de Grieg, ce petit bonhomme qui s\'en va un matin à travers la montagne. 1970 : première BD, histoire de cowboys à gueules de chiens, avec des gentils et des méchants. 1971 : deuxième prix au concours de peinture de l’école (un bûcheron). 1972 : gagne le concours de chanson de la colo de Béost (vallée d’Ossau) avec « Par le grand Manitou » de Carlos. (Pas le terroriste, le chanteur !) 1973 : gagne pour la deuxième fois le concours de chanson de la colo avec « C’est un beau roman » de Michel Fugain. (Clin d’œil du destin ?)...
14 poezii, 0 proze
un gând al lui iustinian
de Cătălin Al DOAMNEI
fluiditatea răului ca un strigăt de victorie îndepărtându-te de orice lume trăiesti printre sfere cu dinți ziua începe dezvoltând forța concrentrică a îmblânzitorilor de destine l-ai cunoscut pe...
ultima scrisoare
de iustinian ionescu
\"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As...
Un jurnal despre un jurnal de la muntele Athos
de Nicolae Baciut
UN JURNAL DESPRE UN JURNAL DE LA MUNTELE ATHOS În sala de oaspeți de la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, există un martor al felului în care au fost primiți oaspeții aici, un “album...
Pelerinaj la \"Brâul Maicii Domnului\", Catedrala Episcopiei Constanța.
de Elisabeta Branoiu
19-04-08. Autocarul plin cu 50 de binecredincioși, creștini, printre care mă aflam și eu, plecă în viteză dis-de-dimineață, (3;30 minute) pelerinaj pe ruta Lipănești- Catedrala Mitropoliei Constanța,...
Bunicul meu de aur pur
de Somesan Sergiu
Bunicul meu de aur pur Mă cheamă Iustina și am 13 ani. Am o singură calitate, despre care ai mei sunt convinși că este și cel mai mare defect al meu: sunt foarte curioasă! Și legat oarecum de asta,...
Îmi trece un gând
de Vlasceanu George Cosmin
Îmi trece un gând Îmi trece un gând prin mintea mea Și intră în lăuntrul sufletului meu Și se scufundă în abis ca într-un vis Nimic nu pare să fi fost dar eu am fost Acolo, undeva, nici eu nu știu,...
/un fir de nisip/
de Eliza Pop
un fir de nisip pe fundul oceanului un fulg de nea într-o horă nebună un gând al lui Dumnezeu atât suntem și totuși putem fi o rană un zâmbet un univers în palma celui care își sacrifică eternitatea...
Ședințomania sau I-e rușine omenirii să ne spună nouă oameni
de george geafir
„Fiecare epocă își are bufonii ei”, răsună un gând al lui Nimeni, un gând care-l muncea de mai multă vreme. „Dacă, ieri, bufonii mimau prostia sau nebunia - precum bufonul Regelui Lear sau Hamlet,...
Adevarul
de Andrei Florin Caba
Privesc către un om, un el din mulțime Și deodată privirea mi se descompune și văd în el O lume goală, falsitatea fiecărui gând… Ce e lumea?… Un gând al meu, un gând al tău, UN MARE GÂND AL LUI...
Macbeth
de florin caragiu
Pusă în scenă la Teatrul Național din București, Sala Mare, piesa „Macbeth”, în regia lui Radu Penciulescu, evidențiază relațiile dinamice complexe dintre gând, cuvânt și faptă în împrejurări...
