"un învățător cu o operă nepublicată" – 22526 rezultate
0.04 secundeMeilisearchIon Moldoveanu
Ion Moldoveanu (10 ianuarie 1913, Lechința, județul Bistrița Năsăud - 17 mai 1939, Săvădisla, județul Cluj) este un poet. Este fiul Suzanei (născută Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion", care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii", „Vatra", „Eu și Europa", „Gând românesc", „Symposion". Totuși, se simte mai atașat sufletește de prietenii săi de la Mediaș, care promovează în paginile revistei „Lanuri" o poezie de o sensibilitate incontestabil...
1 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
Anton Naum
Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...
2 poezii, 0 proze
Garabet Ibraileanu
Teoretician al curentului poporanist, critic literar si romancier, se naste la Tg. Frumos, Iasi. Obtine reyultate exceptionale la invatatura, atât la gimnaziul din Roman, cât si la Liceul \"Codreanu\" din Bârlad. Este apoi student al Universitatii din Iasi si al Scolii Normale Superioare, profesor la Universitatea ieseana, Facultatea de litere. Critic literar de mare valoare, patrunde adânc in operele scriitorilor. Volume reprezentative: \"Scriitori si curente\", \"Opera literara a d-lui Vlahuta\", \"Note si impresii\", \"Scriitori români si straini\", \"Studii literare\". E unul dintre temeinicii cunoscatori ai operei eminesciene. Remarcabila e sinteza \"Spiritul critic in cultura româneasca\" (1909). Ne-a mai lasat o serie de cugetari \"Privind viata\" si un roman analitic \"Adela\" (1933), care a fost reprezentat pe scena si ecranizat. Se stinge in 1936 la sanatoriul \"Casa Diaconeselor\" din Bucuresti. Urna cu cenusa disparutului e depusa la Cimitirul Eternitatea - Iasi.
1 poezii, 0 proze
Velimir Hlebnikov
Velimir Hlebnikov (rusă Велимир Хлебников) este pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov (Виктор Владимирович Хлебников) (n. 9 noiembrie (28 octombrie pe stil vechi) 1885 d. 28 iunie 1922) a fost un poet și un prozator rus asociat cu mișcare futuristă. S-a născut în satul Tundutovo sau Hanskaia stavka, din regiunea Astrahan. Deși a publicat alături de futuriști, care îl vedeau în el o figură centrală a mișcării, opera sa se întinde cu mult dincolo de futurism și chiar dincolo de granițele literaturii. Geniu precoce, citea deja la patru ani în rusă și franceză. Avea un frate, Alexandru, care va deveni biolog, fizician și inventator, și o soră, Vera, viitoare artistă. Obișnuia să-l însoțească pe tatăl său, cunoscut biolog și...
3 poezii, 0 proze
Dimitrie Cantemir
DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26.10.1673 la Iasi in familia domnitorului Moldovei Constantin Cantemir. Mama, Ana Bantos, provenea dintr-o familie boiereasca si avea o cultura aleasa. Primele studii le face acasa cu un dascal invatat grec de la care capata cunostinte profunde de cultura antica. In anul 1687 este trimis de tatal sau ostatic la Constantinopol si acolo isi continua studiile la Academia greaca a Patriarhiei. Aici se afla intre anii 1688-1710. Este scriitor, istoric, filosof, geograf, folclorist, matematician, arhitect, compozitor si un poliglot. Cunoaste urmatoarele limbi: romana, rusa, greaca, persana, araba, germana, italiana, franceza, latina, turca. Operele sale sunt scrise in 4 limbi, si nu intimplator a fost apreciat de catre contemporanii sai “filosof intre regi si rege intre filosofi. In intervalul de la 1711-1719 el scrie principalele sale opere. In acest interval s-au scris operele: Istoria Imperiului Otoman, Sistemul religiei...
0 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
GAGerrit Achterberg
Gerrit Achterberg (n. 20 mai 1905 – d. 17 ianuarie 1962) - a fost un poet olandez. Achterberg s-a născut în Nederlangbroek, Olanda, fiind al treilea copil, într-o familie cu nouă copii. Provenind dintr-o familie protestantă, a fost crescut într-un spirit calvinist. Tatăl său a fost birjar. Achterberg a fost un elev bun, iar în anul 1924 a devenit învățător. În același an a avut debutul literar, împreună cu Arie Dekkers, care, de altfel, l-a încurajat să scrie. Împreună au publicat De Zangen van Twee Twintigers. În anul 1946 s-a căsătorit cu prietena sa din copilărie Cathrien van Baak. Împreună au trăit în Leusden până în 1962, când a decedat în urma unui atac de cord. În anul 1959 Achterberg a primit premiul Constantijn Huygens pentru întreaga activitate literară. Premii literare1946 - Premiul Pinkster pentru Radar 1949 - Premiul pentru poezie al municipalității Amsterdam, pentru Afreis 1949 - Premiul P.C. Hooft pentru En Jezus schreef in 't zand 1954 - Premiul pentru poezie al...
1 poezii, 0 proze
Gabriela Marinescu
Născută în 13 noiembrie 1968 la Craiova. Nu am publicat nimic, dar am scris mult, și n-am păstrat nimic. Mi-a fost teamă de ridicol. Abia când fetița mea, Maria a venit pe lume, am avut curaj, pentru ea, să-mi fac publice versurile. Am absolvit un liceu cu profil mecanic, o facultate cu profil electric, și am lucrat în diverse domenii(agricultură- muncitor necalificat, învățământ- laborant, profesor suplinitor, învățător, într-o firmă particulară- operator financiar și asistent vânzări.) Îmi plac cuvintele, îmi place jocul lor... Îmi place să transform cuvintele în fraze, și frazele în texte....
29 poezii, 0 proze
un învățător cu o operă nepublicată
de nicolae tomescu
| In casa unor rude am găsit un caiet gros pe a cărui copertă abia se poate citi: Comuna Vale. Monografie de Gheorghe Ittu, învățător pensionar Cluj, 27 februarie 1950. Cu aceeași peniță înmuiată în...
un învățător cu o operă nepublicată
de nicolae tomescu
un învățător cu o operă nepublicată proză [ In casa unor rude am găsit un caiet gros pe a cărui copertă abia se poate citi: Comuna Vale. Monografie de Gheorghe Ittu, învățător pensionar Cluj, 27...
Tradițiile românești și pragmatismul romantic
de Adrian Munteanu
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la dispariția folcloristului Ion Pop Reteganul, figură emblematică a secolului XIX, moment comemorativ pe care cercetător dr. Rodica Raliade, de la Institul de...
Despre suferință- Calea spre sfințenie
de FLOARE PETROV
Incontestabil, cele mai miraculoase fenomene lumești s-au născut din suferință. Spre exemplu Învierea lui Iisus Hristos înfăptuită din suferință, pentru a deveni mântuitorul lumii, a fiecărui om....
Nimic nu se pierde, totul se transformă
de Mihaela Rascu
Fotoliul acela mai păstrează încă amprenta trupului ei încovrigat. Printre arcurile lăsate, mă aștept să găsesc încă ciuperca de lemn pe care o folosea bunica pentru șosetele găurite la vârfuri pe...
Prăpastia dintre lumea spirituală și cea materială se adâncește
de Anton Potche
Ludwig Fels este un scriitor care a primit pentru „stilul său dominat de imaginații frapante” multe laude dar și multe critici. La 27 noiembrie scriitorul „autodidact și exot” pe scena literară care...
Thomas Mann – cel mai important prozator german al secolului XX
de Anton Potche
Un istoric, un filozof și trei scriitori germani au primit premiul Nobel pentru literatură înaintea lui Thomas Mann, dar nici unul dintre ei (Theodor Mommsen, Rudolf Eucken, Paul Heyse, Gerhart...
“Singurele cozi pe care le vezi în America sunt la muzee și la galeriile de artă”
de Dobrescu Petrisor Elvis
Silviu Orăvițan-Crețu s-a născut la 4 octombrie 1941, la Ciclova Montană, județul Caraș-Severin. Absolvent al Universității din Timișoara, Facultatea de Arte Frumoase (1963), absolvent al “Logos...
Personalități sătmărene de ieri și de azi - Dicționar bio-bibliografic - (I)
de Aurel Pop
Achim, George (n. 27 februarie 1960, Valea Chioarului, județul Maramureș) - prof. univ. dr. Studii: Liceul \"Ady - Șincai\" cu limba de predare engleză, Cluj-Napoca (1979), Facultatea de litere,...
Un scriitor
de Mircea Cărtărescu
Cel mai enigmatic scriitor din toate vremurile a fost, desigur, Isus. Evanghelia ni-l arată o singură dată scriind ceva, și atunci nu pe hîrtie, ci, cu un bețișor, în țărînă, în cursul uimitoarei...